Bilet în alb

[Rădița Răpeanu]

Am scos cu toții la vedere,
Din cufărul cu amintiri,
Puterea veșniciei noastre,
De zmei lunatici și de zbiri!

Închiși în cușca neputinței
Suntem bătrâni, suntem în plus,
Corvezi ai tinereții voastre,
Ne-ați luat în blanc, bilet de dus!

Ne zbatem nopțile cu gândul
C-am fost setați pentru-a muri... –
Fă, Doamne, să ne treacă rândul
Să mai trăim pentru copii!

Cuprinși de-a valma de durere
Stăm speriați ca niște cai!
Aceeași tramă nevăzută,
Ne-arată drumul către rai!

În ceasul doișpe-al suferinței
Respiră omul din prăpăd –
Nu-și văd odraslele părinții
Și nici părinții, nu-i mai văd!

Blanc - alb "Le billet blanc" - bilet alb

TRÁMĂ, trame, s. f. . ♦ Fig. (Livr.) Plan ascuns, intrigă, complot. – Di

[Mihaela Popa]

ai surprins durerea din ultima vreme , trist, adevărat, trist

„Nu-și văd odraslele părinții
Și nici părinții, nu-i mai văd!”

[Chris]

pandemia ca un stigmat al varstei ca si cum cineva ar decide limita de viata, foarte dur si bine spus

[Ionel Mony Constantin]

ADMIRATIE !

[Valeria Merca]

Tulburător acest poem. Mulțumim, Rădița!

Am vibrat.

[Chris]

vremuri in care se traieste cu teama, deosebit de trist!

[Rădița Răpeanu]

Mă doare acest "bilet în alb"! Am senzația că ne-a fost împrăștiat tuturor de puterile oculte! Zic și eu; Să le dea Domnul, după inima lor!

Râdița, cu alean în piept...

[Sofia Sincă]

Rădița plâng...

Aproape îți pare rău că trăiești, azi, dacă ești bunic. Îți pare rău că mor oameni mai tineri decât tine, copii chiar. Cât de nedrept. Și dacă trăim, tot pentru copii sau nepoți vrem să trăim. Așa cum spui tu.

Dacă nu exista această pandemie poate nu mă atacau atât versurile tale. Dar așa...

Mă predau!

Sofi

ps. oricum tu propui un bilet în alb... :))