am decis

[Maia Maria]

 să las copilul să coboare din icoană

 să o ia desculț pe drumul destinului

 nu mai privesc surâsul sângeriu al mărului

 temnicer tăcut

 ...crud

 nu știi ce cauți

 ai bocancii însetați între două patimi de vis

 în vitrina unui market

 prima treaptă păstrează mirosul cerșetorului

 - vreau fluturi

 delirul lui adună izvorul

 pe treapta a doua irișii copilului despică zorii

 cu pădurea pe umeri întinzi capcane

 tremurul cuvintelor din urmele poemelor

 mă zdrobesc

 ...nu simți

 cu nepăsare strivești tainul iubirii

 chinul înălțării  

 râurile repezi nu au margine de unde să-și ia țărână

 

 la ușa schilodită a mâinilor

 bătăile cad

 poemul respiră

 a găsit a treia treaptă

 ignor arderi care strigă să întind pe stradă chemări

 totul și nimicul se surpă în prima literă

 unde sufletul copilului

 veștejește dansul

    

[Maia Maria]

da Coza, multumesc, corectat...:):):)

[Maia Maria]

multumesc Miha, cu drag

[Ion Lazăr da Coza]

Un vers confuz:  la ușă schilodită a mâinilor

Poezie ce exprimă multă candoare. Valoroasă.

da Coza

[Maia Maria]

multumesc din suflet Sofi, o zi superba sa ai cu drag!

[Sofia Sincă]

Fantezie ămbătată de gânduri nostalgice... un alt destin format prin puterea gândului,

'' unde sufletul copilului

 veștejește dansul''

Cu delicateţe şi rafinament ai reuşit un poem care emoţionează de la început până la sfârşit.

Am citit cu încântare, Sofy!

[Maia Maria]

multumesc nutzu, sufletul insetat de frumos citeste, citeste...