măriucă
zugrăvește odaia
după fiecare sărut aprins
uite
scrumul umple colțurile
vocea bunicii mângâie
ridică colțurile zâmbetului
împletește cea mai frumoasă pâine
resturile bunăstării
pitește-le sub lumina hainei
- aceasta va fi hrană lupului
vezi
acela alb care dă târcoale gardului pe coli
unde semnele sună din barbă
căutând primul psalm
- nu-l văd buni
este departe
adierea liniștii aduce zburdălnicia pletei pe buze
sărutul șterge ultima literă
pana lebedei
plutește lin pe masa ta de scris
acum văd
mă poți scrie
fărâmiturile
topesc somnul atingerii
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Maia Maria pe Ianuarie 13, 2013 la 5:35pm
-
multumesc da Coza, corectat, :D
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Ianuarie 13, 2013 la 12:25pm
-
le pitește > pitește-le
Iar ai reușit să mă vrăjești (nu în sens peiorativ!).
da Coza
-
-
multumesc din suflet Sofy...o zi superba sa ai!!
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Ianuarie 13, 2013 la 9:55am
-
Măriucă, eu zic să nu zugrăveşti odaia... vei şterge amintirile atât de dragi.
Mi-a plăcut la nebunie acest poem de răsfăţ al sufletului tău!
Sofy
-
-
Ana, Miha, multumesc din suflet, cu drag mult de voi!
-
Comentariu publicat de Ana Ardeleanu pe Ianuarie 12, 2013 la 7:33pm
-
"zugrăveşte odaia
după fiecare sărut aprins"
deşi semnele rămase
nu ar face prea mult rău
ar putea doar topi
somnul atingerii
Insignă
Despre
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
link-uri utile
Activitatea Recentă
© 2020 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE