Urme şi amintiri
A nins - îmbelşugat, plăcut, paşnic. Am avut o reţinere în momentul în care, ieşind în curtea casei, am fost nevoită să deranjez stratul de zăpadă - aşternut pe alee - cu... paşii mei. Paşi care voiau să mă poarte dincolo de universu-mi atât de cunoscut, dincolo de casă - pe stradă, apoi, spre staţia de autobuz şi... mai departe...
În centrul oraşului îmi doream să ajung, să "cunosc" zăpada care l-a înveşmântat. M-am întrebat: „Este, oare, la fel ca cea din curtea casei mele?” Şi mi-am oferit răspunsul: „Nu, nu are cum! Urme... nenumărate urme au "acoperit-o" fără regret.” Urme pe care paşii mei aveau să le întâlnească, să le cunoască, poate,... să le recunoască... Urme... Chipuri... Glasuri...
A oprit autobuzul în staţie, dar eu nu am urcat. Aşa... m-am hotărât... în ultima clipă. Însă, nici acasă nu m-am întors - mi-am continuat drumul, păşind prin zăpadă... iar urmele nu-mi erau deloc singuratice, în contrast cu sufletul.
Am privit cum se lăsa înserarea şi am avut impresia că... o chemam, o atrăgeam... cu fiecare pas. Eu... Urmele mele, pe zăpadă, şi ale tuturor, aveau să se observe doar la lumina lămpilor stradale, mai pregnant în dreptul lor. Până mâine, când zorii zilei...
„Dar, dacă va ninge din nou, în orele următoare? În această noapte?”
Dacă va ninge, urmele paşilor mei vor dispărea... Urmele paşilor tuturor vor dispărea sub stratul neted. Neted? Dar, pentru câtă vreme? Nu cumva, alţi paşi îşi vor lăsa amprenta asupra lui, în scurt timp? Nu vor sculpta diverse forme în zăpada permisivă? Iar urmele nou formate nu se vor suprapune cu cele vechi, anterioare? Pe alocuri,... cu urmele mele? Cu urmele paşilor mei, care au devenit din ce în ce mai alerţi, parcă pentru a acoperi, în grabă, o distanţă cât mai mare. Dar, oare acest lucru s-a întâmplat deoarece am vrut să ajung la... destinaţie? Repede? Nu! Şi, am înţeles de ce, în ultimul moment, în staţia de autobuz, am refuzat să apelez la mijlocul de transport pentru a parcurge drumul - dintr-o dorinţă atât de contrastantă cu cea pe care am avut-o în clipa în care, cu greu am îndrăznit să "deranjez" stratul de zăpadă aşternut pe alee - pe aleea din curtea casei - cu paşii mei.
Am ajuns în centru oraşului... În parcul din centrul oraşului... Nu m-au atras ornamentele luminoase, nu m-a "chemat" bradul, împodobit cu diverse figurine şi beculeţe colorate... Oamenii! Dar, oare ei - oamenii - nu se aflau acolo datorită elementelor specifice perioadei? Şi, poate că, indirect...
„Ai grijă să nu cazi!” am auzit un glas. Era, probabil, al unei mame care-şi atenţiona, copilaşul ce alerga prin zăpadă. Şi el îşi lăsa urmele pe suprafaţa pufoasă. Dar, cât erau de diferite - fine, scurte şi rapide!
M-am apropiat de una dintre bănci. Era atât de singuratică! "Veşmântul" alb pe care-l "purta" o făcea inabordabilă. Şi, totuşi, i-am atins marginea spătarului şi am îndepărtat puţină zăpadă. Oare, de ce? Ce-am vrut să descopăr? Nu am fost destul de mulţumită cu faptul că... Am vrut să mai las o urmă a trecerii mele? O urmă... diferită? Dar copilaşul, care, ceva mai devreme, alerga fericit, s-a apropiat, la rându-i, de bancă şi... mi-a continuat "opera", alungând, cu o mişcare hotărâtă, zăpada care mai rămăsese pe marginea spătarului. Atât de simplu!
Un colind! Un colind cunoscut! În apropiere... M-am îndepărtat de bancă şi... am plecat să-l caut... Nu-l fredonam şi eu, în copilărie? Şi, l-am găsit! L-am regăsit... pentru că am început să-l cânt din nou... cu sufletul! Să-l cânt şi să chem vremurile trecute. Dar, dacă...?
M-am îndepărtat şi de colind. De fapt, numai de locul în care se auzea atât de bine, pentru că am continuat să-l păstrez în inima mea. Ca pe o amintire, dar şi ca pe un moment actual, pe care... îl trăiesc! Iar paşii mei s-au îndreptat spre casă...
Cuvinte cheie :
Felicitări!
Vă mulţumesc din tot sufletul şi vă doresc multe primăveri frumoase!
Felicitări!
Vă mulţumesc mult! Numai bine!
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor