Amprenta sufletului tău

[Nuța Istrate Gangan]

Evenimentele prin care treci dau forma conţinutului din care eşti alcătuit. Aşa cum suntem blonzi sau bruni, înalţi sau scunzi, timizi sau nu, tot aşa şi sufletul nostru are forme şi alcătuiri diferite.
În momentul în care ajungi să-ţi cunoşti sufletul într-adevăr, începi să înţelegi tot ceea ce îţi era de neînţeles, privind reacţiile tale ca om în fata evenimentelor prin care ai trecut, sau care te-au trecut prin vâltoarea lor cu sau fără consimţământul tău.
În mare parte eşti vinovat de cauză dar nu eşti vinovat de efect. Suporţi efectul doar pentru faptul că nu ai ştiut să previi cauza. Pe parcurs îţi modifici proiectul iniţial, dar niciodată materia primă din care eşti construit.
Nu poţi.
Dar poţi duce o continuă luptă.
Fiecare avem o amprentă a sufletului. Suntem unici în trăirile noastre deşi, ciudat, de foarte multe ori avem impresia că şi altcineva are aceeaşi amprentă sufletească. Şi când întâlneşti aceea persoană, simţi. Chiar dacă universuri ne despart.
Treci prin ceea ce am trecut şi eu, că a fost de bine, că nu a fost, dar trăirea, sentimentul şi emoţia sunt diferite. Nu ştii prin ce trece cineva doar pentru simplu fapt că şi tu ai trecut prin aceeaşi întâmplare sau eveniment. Până la urmă nu contează evenimentul ci trăirea evenimentului. Durerea sau bucuria, tristeţea sau exuberanţa. Ce te-a distrus pe tine, pe celălalt doar l-a zdruncinat puțin. Materia primă hotăraște.
Motivul poate este acelaşi, reacţia, diferită.
Cred că oamenii cu care eşti sau vrei să fii şi să rămâi, soţ, soţie, prieteni reali, amanţi, parteneri, deşi poate îţi sunt total opuşi că fire, principii şi politici, totuşi au amprenta sufletească asemănătoare cu amprenta sufletului tău.
Este greu să înţelegi reacţiile cuiva, dacă nu-i înţelegi personalitatea. Nu am spus sufletul. Cred că este aproape imposibil să cunoşti 100% interiorul cuiva. Să-l cunoşti într-adevăr.

Pentru că nimeni nu ţi se va dezvălui niciodată în întregime. Şi nici tu lui.

 

Şi nu din cauza firii secretoase sau din cauza legendarului gram de mister...
Ci pentru faptul că aşa suntem construiţi.

[Sofia Sincă]

Desigur fiecare ins este unic în construcţie şi în gândire şi e bine să fie aşa. Altfel am fi nişte clone, nu ne-am putea deosebi unul de altul. Şi este adevărat că nu poţi cunoaşte în întregime sufletului celui de lângă tine şi nici nu aş dori. Dacă eu aş ştii în fiecare moment ce gândeşte soţul meu sau invers ar fi o catastrofă...

''să înţelegi tot ceea îţi era de neînţeles'' - ai scăpat un ''ce''

Am citit cu plăcere, Sofy!

[Nuța Istrate Gangan]

Multumesc, Sofy:) Am corectat.
Cateodata as vrea sa pot citi ganduri:).

Sofia Sincă a spus :

Desigur fiecare ins este unic în construcţie şi în gândire şi e bine să fie aşa. Altfel am fi nişte clone, nu ne-am putea deosebi unul de altul. Şi este adevărat că nu poţi cunoaşte în întregime sufletului celui de lângă tine şi nici nu aş dori. Dacă eu aş ştii în fiecare moment ce gândeşte soţul meu sau invers ar fi o catastrofă...

''să înţelegi tot ceea îţi era de neînţeles'' - ai scăpat un ''ce''

Am citit cu plăcere, Sofy!

[Vasilisia Lazăr]

Încântată. Text transferat în Biblioteca de proză.

[Nuța Istrate Gangan]

Multumesc Mihaela! La Multi Ani :)

Mihaela Popa a spus :

Putem ajungem la acelaşi rezultat prin metode diferite, unice, răspunsul şi/sau reacţia fiind tot unic/ă, având praguri personalizate de rezistenţă, acceptare/ respingere etc. raportate la aşteptările fiecăruia.

"Pentru că nimeni nu ţi se va dezvălui niciodată în întregime. Şi nici tu lui.

 

Şi nu din cauza firii secretoase sau din cauza legendarului gram de mister...
Ci pentru faptul că aşa suntem construiţi."

bine spus, suntem o continuă devenire.

cu plăcerea lecturii,

Mihaela

[Nuța Istrate Gangan]

Multumesc:)

Vasilisia Lazăr (da Coza) a spus :

Încântată. Text transferat în Biblioteca de proză.

[Ion Lazăr da Coza]

Filosofăm... Filosofăm... Important e să ne reușească.

da Coza

[Gabriela Grădinariu]

Ata se numește determinism genetic .Frumoasă definire literară !