Textele înscrise la Concursul de poezie „Prin colbul vremii” – ediţia a II-a – „Alb hoinar”
1. NE PREA ETERNĂ
Tu păpădie frântă și suavă
Te rog frumos să nu mai zbori
Rămâi neagățată, mărturie dreaptă
Poveste albă, miez de suflet pe sub nori.
Rebele fulgere să nu te-atingă
Ploaia fertilă sa nu te încolțească
Rămâi uimită stea în flori de stâncă
Atăt de vie, clară, neliniștită și firească.
Crește-mi negru pământ în talpă
Să nu mă ard în cruce de te-nchipui
Împlântă-mi ruga adânc, înfrânge-mi
De timp trecut din urmă ca să scap odată.
Amforă veche și ne prea eternă
Să mă arunci în val fierbinte și adânc
Închipuind sonate-n șoapte triste de sirenă
Să mă-nvelesc cu tine, cald, colț de lumină prunc
Ou efemer, de vierme flutur
Te-aș venera, rană de mers în cot
Firavă înflorire, nevinovat sărut de mugur
De mor, trăind, te ud să-mi crești frumos în tot.
2. ZID SFÂNT
Zid sfânt
E orice cărămidă
Mortarul, ruga
Dulce înspre sus
Pană de înger viu
E lumânarea din firidă
Iar fumul, blana
Nevinovatului miel
Pământul e îmbrățișare
De temelie rătăcită
În vânturi reci spre nicăieri
Sufletul, rana ce se-agită
Să nu mai fie iarăși ieri.
Deci crește-mă
Un zid înalt spre soare
Să ai altar solid
De-ngenuncheat.
3. Departe... în cuvinte
fără de cer
îmi strâng visele
în buzunare șubrede de întuneric
mâinile îmi răstălmăcesc simțuri
în măruntaie albe de fantomă
în departele unei ferestre
îmi umplu răsuflarea cu secunde
mirată
le privesc ofilirea
cuvintele nu mă rabdă
peste dărâmături repetate îmi caută lumea
și-mi măsoară zorii
cu nerăbdări de fluturi
4. În calendare
văzduhul își întinde răsuflarea
neconsumată
peste răsărit
cerul se-nconjoară cu stoluri de veșnicii
dintr-o altă amintire
târzie tristețe
de ceva vreme cuvântul
zguduit de sacru
luminează lipsuri
în cioturi de răspunsuri
goală
calea își urmează nestrămutarea
în calendarul asumat de trecători
5. O frunză purtată de vânt
Iubirea şi moartea!
Singura moarte dulce este din iubire,
în rest nimic, toate implică un ritual şi uitare.
Iubirea nu există,
există doar o continuă căutare a ei!
Un vis, în rest suntem pe-aproape
sau doar e în noi,
pe diferite scări, de la om la om!
Simţiri rare,
dulci asperităţi, să le simţi când le atingi!
Din abisuri urci cu noaptea
care-ţi coboară pe umeri, înfiorându-mă,
Vrei să-ţi simt atingerile?
Este un ideal, umbroasă mea! Un centru de greutate-mi dai,
Închid ochii
şi-o frunză purtată de vânt simt că sunt!
Umbroasă? Da, un om cu umbră
- un om care vine şi pleacă, dar rămâne umbra lui,
te cuprinde definitiv, este în tine, cu tine!
O rază de lumină
care-a străpuns universul te înconjoară.
Prin jocul destinului,
- blestemul primului păcat se supune -
întunericul se risipeşte, pe podul de săbii,
cu fiecare respiraţie,
cu fiecare gând, şoaptă, privire,
cu fiecare cuvânt, cu fiecare înţelegere.
Spre lumina din noi urci,
acolo unde
nimic nu se poate ascunde,
acolo unde
totul se vede - neantul adâncurilor,
spaima şi frica,
incendiare dorinţi, patimi şi cerul de stele -
prin picăturile de nu şi da,
prin vânturile ce ne răscolesc profund emoţiile
atârnate de pleoape
care-şi aşteaptă tăcute zborul spre moarte.
Din ochii visului şi taina luminii,
în palmă-ţi cad lacrimi, cuminţi înşirate,
iar noi,
pironiţi printre cuvinte de iubire şi dor
agonizăm în spirala zbaterii ochiului stins de soartă.
6. Ego
nu există ceva în afară de a fi
sinele de el;
el, autohton şi universal în cer
şi fără de cer,
mereu absolut.
uneori îi dăm nume.
îl punem în formă,
ca şi cum l-am desena pe aripa unui nor alb.
apoi,
noi deasupra de sine,
îl plimbăm dintr-o silabă în alta,
fiind discernământ atât cât îl încăpem,
sigur mai mult decât putem atinge,
mai puţin decât putem înţelege
de la un gând la alt gând,
mulţumiţi că, uite, suntem deasupra de întelegere
până unde suntem.
e un chip de a fi sine,
desăvârşit şi fără închipuirea de a fi
în cerul sau ne-stătător.
e aură pură în propria sa galaxie!
veşnic în sine,
neştiutor în îndemânarea de a se multiplica
dincolo de lăuntrul atins,
se defineşte pe de-a întregul, absolut,
ca o desăvârşire de ceva,
fără să fie punct,
mereu în sfera arzandă, înglobând universul,
fără a se şti mai mult decât cer,
niciodată închipuit cum ar fi să fie fluture
ieşit din sinele de sine,
până ieri orizont.
7. Lacrima Toamnei
iau ochiul, propriul meu ochi îl iau
din clepsidra fântânii
şi îi spun:
priveşte, priveşte pasărea care ucide
golul cerului
la fiecare trei secunde
nearătate.
vezi?
lucru nu e privelişte dacă nu îl ştii
ca fiind,
nici fiindul nu e sigur
până nu pătrunzi în desfrâul neliniştii
ca să îi astupi din răni;
e o negare a negării înspăimântată de sine,
flux al creierului care îşi rupe din ochi
ori de câte ori se întâlneşte cu lăuntrul
pe marginea de a fi.
nu te sfii, ochi, nu te sfii să rupi
gheara de corb
din sângele care azi, azi izvorăşte întâia dată.
când m-ai luat sub aripa ta
și mi-ai dat a drumului zare
să zbor, împrăștiind dragostea...
Din vânt mi-ai făcut pelerină
ca, învăluită-n adieri fugare
să mă-mprăstii în a Ta grădină
dimineața, când apare prima rază de soare...
Să-nsotesc fiecare clipă
înveșmântată în mantia argintie,
să fiu albul care dragostea -nfiripă,
hoinarul din fiecare clipă, alb hoinar...
,, Ce e amorul ? E un lung
Prilej pentru durere,
Că mii de lacrimi nu-i ajung
Şi tot mai multe cere."
Când purpură de alb hoinar se lasă peste noi
Îţi despletesc noaptea din părul sidefat şi negru
Cu astre lăcrimând pe umerii frumoşi şi goi
Pe sâii tăi ca doi bastarzi, se iroseşte cerul.
Te sorb orbind, de la călcâie înspre...zori
Roua încremenind pe buza soarelui frenetic
De ce nu-mi eşti ? Amorul nu e doar uneori
Nu e doar aventura efemeră unui joc erotic.
Amorul, prin desăvârşire e o artă...a durerii
Cioplind în os, până-n străfundul sufletesc
Stoarce din piatră seacă lacrima-apa trăirii
În vast de oaze limpezi sun un ars deşertic.
12. Colindator al străzilor
iar pete de lumină-și caută odihnă,
e alb tot colbul vremii și doar fumul de la case
colorează-n cenușiu bucăți din depărtare...
E iarnă-n ale mele cuvinte
și reci sunt șoaptele răsfirate pe mantia albă,
doar aduceri aminte, risipite de noapte
mai încălzesc răsuflarea strigătelor din minte...
Aș vrea-n unduiri de alb să mă-mbrac
să mă confund cu argintia depărtare,
să mă pierd în nesfârșitele uitări
care-și plimbă siluetele nevăzute-n frac.
Lipsa, nu cred că o va simți cineva,
poate, câteva cuvinte vor căuta printre silabe
frânturi de gând nerostite de zare
ș-apoi vor uita ... devenind alceva ...
Iar eu, în unduiri de alb ascunsă
mă voi împrăștia în depărtate fire de lumină
voi străluci în bătaia razelor de soare
de nesfârșită iubire pătrunsă...
Poate ne-am născut să fim artiști
Dar viața ne-a înzestrat cu inimi de teroriști
Și ne-a izbit într-o cursă de sânge
Unde inima oricui să o poți frânge.
Poate copilul din noi a și murit.
În lacrimi înecat, prea strâns înlănțuit
De sforile abisului al inimilor reci
Și îngropați apoi în întunericul de veci.
Iar zâmbetul curat s-a scurs în ape,
Și zace-acum pe fundul mărilor, departe...
E solitar și amorțit de trista lui durere,
Însă făcea cândva din chin simplă plăcere.
Iar noi, statui de piatră mișcătoare,
Cu inimi reci, priviri ce-ngheață tot în cale,
Sfârșim învinși de-acei copii orfani
Ce au murit în noi, și-au renăscut dușmani...
Apoi povestea noastră s-a sfârșit.
O bătălie cu propriul nostru sine
Unde n-am căutat, nu ne-am iubit
Și ne-am distrus pe noi, pe voi, pe mine...
20. În curte la bunici
cutreieră în mine din clipa nașterii
deși au încercat să-mi pună cătușe pe spirit
înainte să mă fi împotrivit
pe fragile încheieturi sub spaima dislocării
în pulberi de clipe încă netrăite
rezemată de viață încercam să-mi păstrez echilibrul
într-un picior de sare
un ocnaș osândit pentru o veșnicie de eternități
din pocale de timp neantul prelins peste margini
mi-a atins buzele șuierătoare de psalmi răzvrătiți
mi-am clădit temple în lumină
dar nimeni n-a îngenuncheat în ele
bolți de văzduh policandre de stele
icoane de păsări altare de ape
s-au prăbușit sub buldozere de indiferență
la porți mulțimea râdea demonic
urla în limba șerpilor
noi avem alte temple mai albe
zeul tău a căzut în desuetudine
prea bine mi-am zis i-am iertat Doamne
sunt cei rătăciți în propriul întuneric
au uitat că libertatea e o rugă prea grea
pentru cei care n-au învățat-o de mici
iar crucificarea nu are decât o singură direcție
spre albul din tine
24. Peregrinaj în alb
departe de tine zăpezi alpine mi-au nins
sufletul sărman peregrin
fulgi albi și blajini precum mâinile bunicii
(înălțate cândva în văzduhul rezemat
de Retezat într-o zi de joia mare)
mai dezmiardă obrajii aprinși ai copilăriei
împletesc în busuiocul sfințit sub icoane
râsetele nestăvilite și năzbâtiile
cu mătănii și cântece vechi
pe care le știu și acum
în orașul umil și sărac dar cu suflet adânc
cât un abataj de huilă
cu șapte limbi și șapte puțuri
dinspre întuneric înspre lumină
ninsorile erau stranii contraste de alb-negru
aerul greu de explozii și funingină
copiii de mineri n-aveau bomboane salon
numai Porthos câinele secretarului de partid
dar Doamne cât de bogați eram
în colecții de stanioluri și colinde
în pițărăi și nuci poleite cu bronz pentru sobe
și în mere țitroane cum nu mai găsești
decât în povești
cineva bate în ușă semnul secret știut doar de noi
alerg să deschid
în fața mea doar amintirea tăcută și albă
25. FULGI DE SPIRIT
invoc
dreptul la tăcere
convoaie oculte îmi parcurg
mesianictoate umbrele anotimpurilor
încerco ultimă răscumpărare
târziea căderii
roabă
în burta cuvântului
cu tălpi curatemerg pe faţa mea întoarsă
expulzată de himere
am adunat
labirinturile însângerateale cuvintelor
înalţ rugulînstrăinată lume apasă
umeriijoacă în hamuri
urc ispăşirea ca un sisifîn centru m-aşez
cu limbă de piatră
invoc dreptul la tăcere
apoi merg să nascalb
cuvântulaprinde amnarul
Părinte
Răspunsuri la Aceste Discuţii
-
Legătură Răspunsul lui Ion Lazăr da Coza în
-
Poate nu vă împărtășim (în totalitate) opiniile, domnule Gîrniță, dar vi le respectăm.
da Coza
-
-
Legătură Răspunsul lui Marius Gîrniță în
-
Repet, nu vreau sa deranjez pe nimeni si mai ales sa ranesc amorul propriu al nimanui, este prima mea interventie critica, daca se poate spune asa, dar promit ca am sa ma abtin asa cum am facut si pana acum.
Marius
-
-
Legătură Răspunsul lui Zarra în
-
Nu ca ar conta cine stie ce umila mea parere,dar, fiecare dintre textele
participante pare sa ascunda [mai mult sau mai putin]
acel alb hoinar ratacind in gandurile autorului.
Asadar,punctajul reflecta rezonanta mea ca simplu cititor si n-am taxat pe nimeni pentru tema,
aceasta dificila sarcina revenind desigur juriului de specialitate.
Felicitari tuturor concurentilor si intregii echipe administrative pentru eforturi.
Notarea mea:
1-6
2-4
3-5
4-4
5-6
6-3
7-9
8-6
9-3
10-4
11-7
12-2
13-1
14-3
15-3
16-8
17-10
18-7
19-4
20-5
21-8
22-7
23-9
24-9
25-8
26-9 -
-
Legătură Răspunsul lui Vasilisia Lazăr în
-
-
-
Legătură Răspunsul lui teodor dume în
-
1-7
2-7
3-9
4-7
5-7
6-8
7-8
8-7
9-7
10-8
11-8
12-7
13-7
14-7
15-7
16-9
17-10
18-8
19-4
20-7
21-7
22-10
23-9
24-10
25-9
26-9
cu mici excepţii textele sunt remarcabile indiferent de tema abordată. acest mic incident penalizează texte care nu respectă tema impusă,. deşi sunt punctate cu note mici (datotită penalităţilor) textele transmit şi merită felicitaţi autorii. sper ca măsura de penalizare să nu descurajeze autorii, pentru că textele sunt bune, iar unele foarte bune.
şi mai sper să nu-şi pună întrebări cei care citesc văzând texte (cu temă) mult mai slabe dar cu note mari şi texte (fără respectarea temei) mult mai bune dar cu note mici.
felicit autorii dar şi organizatorii şi administraţia.
-
-
-
Da, tema e puțin ambiguă aici, de aceea nu am scos din concurs poeziile care nu se încadrează în temă. Trebuie să ne asumăm și noi o parte din vină, fiindcă nu am fost mai expliciți. Dar pentru că unii au înțeles-o, probabil vom penaliza acest lucru puțin. Personal, prefer o poezie bună care nu respectă tema în locul uneia proaste care o respectă, și cred că membrii acestui site, indiferent de felul cum va decide fiecare să evalueze textele, vor fi capabili să facă diferența. Nu am nicio îndoială asupra acestui lucru. Și sunt multe texte bune, mă doare sufletul că ele vor pierde doar din cauza acestui amănunt, dar, dacă la un examen ni se cere să scriem despre țăranul lui Liviu Rebreanu și noi tratăm dumnezeiește intelectualul lui Camil Petrescu, nu ne punctează nimeni pentru asta. :)
-
-
Legătură Răspunsul lui Roza Dinvale în
-
1 - 7
2 - 6
3 - 6
4 - 6
5 - 5
6 - 5
7 - 6
8 - 6
9 - 5
10 - 6
11 - 5
12 - 4
13 - 5
14 - 5
15 - 6
16 - 6
17 - 6
17 - 6
18 - 7
19 - 7
20 - 8
21 - 6
22 - 5
23 - 6
24 - 7
25 - 6
26 - 6
-
-
Legătură Răspunsul lui Ana Ardeleanu în
-
Notele mele sunt următoarele:
1 - 4
2 - 4
3 - 5
4 - 6
5 - 8
6 - 9
7 - 8
8 - 6
9 - 7
10 - 6
11.-6
12 - 7
13 - 6
14 - 5
15 - 5
16 - 6
17 - 9
18 - 8
19 - 5
20 - 5
21 - 7
22 - 8
23 - 9
24 - 9
25 - 8
26 - 9
-
-
Legătură Răspunsul lui Ion Ifrim în
-
POEZIE
1. -4
2. -4
3. -6
4. -4
5. -6
6. -6
7. -7
8. -7
9. -4
10. -6
11. -7
12. -5
13. -6
14. -5
15. -4
16. -7
17. -4
18. -6
19. -4
20. -5
21. -5
22. -8
23. -9
24. -8
25. -8
26. -9
-
-
Legătură Răspunsul lui Deminescu Violeta în
-
1. - 5
2. - 6
3. - 7
4. - 6
5. - 7
6. - 9
7. - 10
8. - 7
9. - 7
10. - 7
11. - 7
12. - 7
13. - 7
14. - 7
15. - 6
16. - 8
17. - 8
18. - 7
19. - 5
20. - 5
21. - 7
22. - 8
23. - 10
24. - 10
25. - 9
26. - 9
-
-
-
Ne pare rău, dar la orele 22,00 am spus STOP VOT. Cred că a fost suficient timp pentru a vota. :)
-
-
Legătură Răspunsul lui CIUREZU MARIANA în
-
1 - 5
2 - 5
3 - 7
4 - 6
5 - 6
6 - 7
7 - 7
8 - 7
9 - 8
10 - 9
11 - 8
12 - 8
13 - 7
14 - 7
15 - 6
16 - 9
17 - 7
18 - 7
19 - 6
20 - 6
21 - 7
22 - 8
23 - 8
24 - 8
25 - 8
26 - 9
-
Despre
conducere site redacție
FONDATORI
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
colaboratori
ATENȚIE!
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
important!
Comentându-i pe alții, vom fi, la rândul nostru, comentați.
Așa-i într-un cenaclu.
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
Evenimente
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Sunt de acord, un concurs e un concurs și trebuie exigență, dar parcă nici chiar așa, domnule Gîrniță. Personal nu vă împărtășesc calificativul care, sincer, e puțin deranjant chiar și pentru noi, organizatorii, dar e doar părerea mea, nu e obligatoriu să vibrăm la fel în fața aceluiași text.
Cu stimă,