Cum lunecă văzduhul curgând pe crinoline,

Și albe flori de apă în cercuri se desfac,

E-o vreme ce miroase a mine și a tine,

Cu-aromă de gutuie și plânset de…

Vom mai avea vreodată timp

Să mai fim oameni pe pământ

Când viața-i doar un…

Moare-n mine-o stea; Și o simt cum geme

În cuibarul palmei. Ce firavă este!…

în fiecare dimineață fac cizmele tatei, mamei

apoi bocancii mei cu talpa dezlipită

și dacă ar fi sunat aeriana ori scutul de la Deveselu

ar fi cedat

la fel

mi-aș…

Sonet XCI 

Când luna își destramă, timid, întâia rază

Iar firul ei îți cade pe umărul tău stâng,

Atinge și îmbracă lumina ce o plâng

In iriși și în suflet.…

Să nu dăm uitării

Umbrele celor intrând prin zidurile nopţii

Ori desenându-şi sufletul

Pe ferestrele mari ale expoziţiei

De nefiinţe ori poate doar de…

Se lasă iarăși ceața și-n ceruri e târziu

Se răscolește mâlul în sufletu-mi pustiu

Ca-n lacuri colmatate cu nuferi mari pe margini

Conglomerat de vise și imagini

Și nu mai pot…

Câtă răbdare poți avea nu-mi spune,

Mai bine spune-mi cum lumina-n pumni

Ca struguri din podgorii, tu, aduni

Și-o ții la piept când soarele apune.

Ți-e frate…

mi s-a interzis dreptul de a fi fericit cu atâtea dorințe

care

nu au unde să se materializeze

vocea mi-a spus:

coboară din pom

mai aveam până să fiu cel…

,,Străine, ce gânduri te-aduseră pe-aceste țărmuri vântuite?”

mă întrebă bătrânul vânt al…

când din sufletul meu se revărsa iubirea

în părul tău mirosind a toamnă

se oglindeau nuanțe fumuriu-violet

privirea ta își potolise focul…

Uneori simt ochii copacilor

Cum se uită lung în urma ta

Şi clipesc uimiţi

Când le răvăşeşti verdele cu un surâs

Uneori simetria…

fă-mă Doamne iarăși tânăr 

fă-mă că nu am astâmpăr 

să-mi număr…

Te recunosc, bătrân izvor,

Cu valuri lungi de cositor,

Ai nins acum arginți de Lună

În pletele-ți albe de spumă.

Tu, ce îmi goneai  fricile,

Îmi lepădai…

ți-am spus te iubesc

pentru ultima oară

trec podul în spectacolul apei

umbre aruncă monede

ar trebui mai puțin de un om

să le-ajungă

în…

Sonet  XVIII   

Cine spune că în umbră e o simplă odihnire  

Că e simplă ezitare a rutinei ce…

aveam o casă pustie și caldă

prin care vara trecea orbită de lumini

suportabile zile mergeau în vârful picioarelor

vorbind în șoaptă

nici durerea și nici…