Toamnă fără ciocârlii

 (prozopoem dedicație)…

despre ochii albaștri

în care am naufragiat de bună voie

până ce pielea mi-a devenit fină

ca lemnul plutitor

despre femeia ce s-a vopsit

în culorile…

din mine ar putea curge cuvinte

precum o Niagară

s-ar aşterne încet

ca mierea

şi în joacă ar îmblânzi pământul

te-ai putea înfăşura în ele

frig să nu-ţi mai fie…

Istovit venea bunicul

Din grădini, de la plivit,

Prin corole de fenicul

De arome istovit;

Adormit, visa Pământul,

Pare-se de-o stea…

n-am ace, n-am lame,

nici găici, nici catarame,

am o brățară pembe

și dacă am ce

ace de pene porumbace

pot…

apoi le-am rupt

nepotrivit gestul şi de prisos

însuşi Dumnezeu

rămăsese prizonier în privirea noastră

în care mânase o turmă de miei aurii

ca nişte stele…

piatra care-mi înoată în sânge a luat drumul cocorilor

se curbează timpul peste arbori s-alunge ochiul de frig

acum singura noapte…

dacă m-aș îndrăgosti de tine

aș deveni violet

tot sângele mi-ar fi încuiat

în suflet

iar brațele peste noapte

mi se vor transforma în aripi

ochii

luceferi…

pârguieşte-mă

bâigui bezmetică

Ne-am întâlnit la mijloc de drum;

tu cu inima învăluită de toamnă,

eu cu toamna în…

Vieru-ngroapă

Într-un pământ cu humus

Butaş de viţă…

Hula se stinge

Albatrosul planează

Peste-o…

Haiku (LXVIII)

Iarbă fragedă…

Cum e

Când ce-i  în jur îţi pare în zadar,

Când te fărâmi,

Iar păsările-n frunze de arţar

Tăceri presar’ ?

Cum e

Când rostul retrezirii…

Mamă, viața mă naște

de mai multe ori

în lipsa ta,…

impresiile şi concluziile desprinse ca nişte aşchii

de butucul experienţelor trăite

aprind focul cântă balade

iluziile rivale scot flinta şi împuşcă în zbor cocorii

le…

Pe ce poteci m-aștepți? Eu vin din vale!

Aduc cu mine tot ce-a mai rămas

Din foșnetul troienelor regale

Și fac cu ele-n inimă…

Am zilele frumoase chiar dacă nu e soare,

Prietenă-s cu gerul, cu zloata şi furtuna,

Când ninge ori când plouă – aceeaşi sărbătoare;

Fierbe pământul vara? Mie îmi e…