dimineaţa

îşi schimbă brusc direcţia

somn de ape

nu ne mai împodobeşte decât pârgurile

din care cândva se înălţau semne

deşi ne-am născut odată cu focul…

în ochii bolnavi de uimire

ai dimineţii

s-a rătăcit vestea că

infinitul nu s-a inventat încă

de atâta clintire

somnul zeilor s-a transformat în atingeri

în…

voi care-aţi ars culori clocotite

în asprul vileag al retinei

numele voastre

cutremură subpământurile memoriei

acolo unde s-a scurs ochiul răului

departe de…

n-a rămas din finirea ta

decât paloarea unei şoapte

desfăşurată peste grafia nopţii

ştiu cine nu eşti

măşti pe-alese

se zvântă încă sub restrişti de…

s-a întâmplat demult

pe atunci nopţile îşi amestecau tăcerile

cu saţul fiecărei închipuiri

iar dimineţile aveau ferestre

în formă de ruguri

genele tale

erau…

ochii morţilor s-au întors

pânda lor s-a transformat

în dangăte desperecheate

uscăciunea lor

spintecă ordinea culorilor

groparii nu mai împart odihnă…

să nu jeleşti scrijeleşti

dimineţile unui adevăr

în pupila răsfrântă a lui

se deschid maree şi pârguri

acum când pe umerii anotimpului

înfloreşte de două ori mai…

de la o vreme

înving şi mor de câteva ori pe zi

încât nici eu nu mai ştiu

dacă sunt anotimp sau literă

de dimineaţă eram tânăr

furişată pe la încheieturile…

ca să iubeşti ai nevoie de lacrimi

şi poate-ţi va fi îndeajuns a ghici

că tresărirea întemniţată în noi

nu e decât răspunsul

unor umbre care n-au ars…

Vămi îngropate-n fecale de câine

Şi luna-n exil, prea mică, prea frică,

Coboară un cer, alt cer se ridică

Iar saltul lui azi se-adaugă-n mâine.

Seminţe, sentinţe,…

era mâine

şi în necuprinderea lui

creşteau nişte bolţi atât de limpezi

încât puteai să zideşti în ele

celelalte zile ale săptămânii

tu mă chemai în dosul…

viața mea e pentru mine o întâmplare

aș fi putut să fiu un altul la fel de bine

ba încă aș fi putut să fiu iarbă, viezure sau

chiar femeie

hai las-o baltă,…

sunt, deși nu s-ar crede,

mai mult decât suma aritmetică

a greșelilor, nehotărârilor,

inconsecvențelor

sau platitudinilor mele

cele care mi-au marcat…

era un interpret locuitor într-o chitară

cu muzica iubindu-se pe dinăuntru

şi o păzea ca pe o comoară

să nu cumva s-o altereze gândul

dar într-o zi…

Parcă dinadins trăiesc

Să mai muşc o dimensiune 

Din neştiut



12 or fi 

14, 15 

Ori vorba…

ce bine era

cald şi întuneric în cameră

alături de trupul tău

aşa m-aş fi trezit în

orice noapte spre dimineaţă

să simt această

plăcere de fi…

lui…

nu-i de glumă, corpul…

ciocanul se poate impregna şi el 

de inteligenţă celui …

tot ce ar fi putut fi de legendă …