*Violeta Florentina Ion*

într-un jurnal apolitic mărturisesc neutru

până la istovire am locuit…

Câte poveşti s-au scris şi câte se vor scrie

despre ninsori uitate ce nu se mai opresc,

despre tăceri crescute în albul din câmpie

când fulgii între ei cu greu…

aşezată într-un dulap

cu miros de vechi

tăcerea aşteaptă paşii tăi



după un colţ de vară

zăresc…

Şi ce frumos a vorbit popa,

De parcă însăşi Europa,

Smerită şi evlavioasă,

Ne invita la ea în casă.

Nu…

o dimineaţă din altă poveste

e gata să ne strige

însetarea ei

ne face să ne simţim contemporani

cu gândurile ce nu s-au născut încă

sângele martor…

Se luptă gânduri în ambuteiaj,

Înveșmântate-n straie lungi de doliu,

Și intră amintirile-n sevraj,

Alunecând sub palidul lințoliu.

O grindină se-abate-n ropot…

nu de doi şi nici din trei

o statuie cu cercei

are-un clic

pe gestul ei

doar acolo…

Vânam , cândva, un vis cu gene blonde          Mă-ndrăgosteam mereu de fete blonde

 Florin…

Pe gura ta - un fagure de miere,

Depus-am, castă, primul meu sărut,

Și-am dezmierdat, cu încă-o mângâiere,

Privirea ta de ostenit recrut.

Ne-a obosit iubirea,…

Ațipisem la umbra unui plâns,

când niște femei

au început să se dezbrace pe cer

de călduri triste.

Leoarcă de emoții,…

Să fiu iertat c-am blestemat iubirea

când a ucis speranţele-ntr-o seară,

şi-am plâns şi m-am pierdut cu firea

nevinovat fiind atunci întâia…

celălalt

se-aruncă-n şpalt

căptuşind plecările

degerările

ademenirea himalaiană

pusă-n blană

asumată-n brecii…

                                                                     

fericirea în bob de…

Motto: Spirit treaz în veșmânt de etern peregrin,

             poetu-i profetul dintre margini bizare 

             de lume bolnavă ce rânjește-n declin;…

pe unde s-ascund venirea ta

dacă te îngrop în mine

mi-e teamă c-ai să crești atât de mult încât

ochii n-or să mai fie ochii…

Mai ai de zidit, Manole!

Cărămida peste cărămidă nu este de ajuns,

dacă nu-ţi storci sămânţa,  niciun lut

nu se leagă acestor…

Îţi sunt dator cu restul meu de viaţă,

cu amintirea primului sărut,

îmbobocesc cuvinte-n dimineaţă

şi se deschid în ram necunoscut.

Trăiesc din plin această…

E nefiresc de liniște în noi,

Chiar dacă universu-ar vrea să strige,

Cu ploaia lui de raze, care frige,

Cuvinte reci se-adună-n mușuroi.

E nefiresc să fim ca…

Elbe, fii liniștită!…