iulie ne toarnă grâul în hambare

razele de soare pun pe jar zenitul

greierii-şi ascund în iarbă ţiuitul

pe sub ram de sălcii îmi caut răcoare

lansând…

pleci...

și uite cum pleci – stând pe loc –

un pas ți-e înlănțuit dureros

de pământ

un altul se-nalță ușor

către zbor

clipa ne-apasă în…

Te caut prin fragedă noapte –

Fâșie albastră de dor, 

Te strig, dar ești tot mai departe, 

O, demon cu chip visător!  

. 

Să sufăr răgaz nu încape

Căci…

Dac-ai ști, Natali, cum se-ntinde otrava,

Cum fură din umbra destinului tău, 

Trimițând ca ispită întoarcere-n slava

Ce așteaptă de ani să te-arunce în…

nu știam cine ești și nici unde să te caut

dar trebuia să te găsesc

aveam ceva ce-ți aparținea – câteva clipe din mine

și niște ani

mânată de amintirea…

să fi primit vestea la timp

spre mirarea mea

nevinovat te pot declara numai cuvintele

asta mi-ai spus deunăzi, crezând că dragostea

îmbunează…

Un poem ca o lovitură de tun

toată lumea-l aude

însă nimeni nu-l vede…

printre funii de lumină ziua în amurg coboară

colecţionar de umbre am ajuns fără de voie…

dimineața se-ntinde leneșă fără idei

ne consumăm ultimul rest de iubire

fericirea are viață scurtă îți spun

ea se întâmplă o dată

numai durerea de mai…

în tainicul ceas al amurgului 

umbra ta alunecă spre abisuri albastre



un gest născut dintr-un alt cer,

o privire ce alintă gândul

iți cântă durerea într-un vals…

A mai trecut o zi, a mai trecut un ceas,

simt clipele prin amintiri cum zboară

din câte-au fost, din câte-au mai…

coperta cărții care se scrie în mine…

S-a liniștit pădurea, gândește cum să ardă,

Și roșii sunt toți macii, ca soarele-n apus,

În suflet se strecoară o nevăzută coardă

Un straniu și becisnic izvor de…

Aștept zadarnic

adio Europa

vecinul paharnic

cântă ca…

(baladă lucidă pentru zile fără ieșire)

de la minte la suflet

e-un drac de pas

cât o eternitate cu mahmureală,

sau cât o noapte

într-un pat…

Aș vrea să fug din amintiri

Cu felinarul prins la gleznă,

Să-mi iau și ultime rostiri,

Pășind ușor prin a lor beznă

S-adun din sfere…

sub ochii noștri mirați

când Raskolnikov îi spunea Soniei

că „poate nici nu există Dumnezeu” -

nu știu să fi fost un om mai…

Trăim în ultima eră a păsării de ametist,

Nu mai sunt mut, nu mai sunt trist,

Îmi pun aripile şi plec pe diagonala de umbră,

Dragostea face o tumbă,

Tu este…

De ce te mai întorci acasă, tată? –

doar știi prea bine, casa-i…

                                                          Domestic licăr de viaţă

                                                                  împrejurul…

un prea lung coridor

la microfoane se anunța plecarea trenului

apoi doar acel vuiet ca al mării la ureche,

iar din acel vis ce ne…