Caii albi,

caii negri,

caii cu stea în frunte,

ne bântuie ziua,

ne bântuie noaptea, cu vise cu tot

îşi răstoarnă galopul în noi până când

devenim…

Puterea îmi vine de sus,

din susul în care mama a primit în posesie o fâşie de cer,

de unde veghează

ca o leoaică blândă,

ca Chomolungma, înfăşurată într-o…

Am regăsit cutia cu-amintiri

din podul vechi

paianjenii plecaseră…

în urma lor,

doar pânza, fragilă şi

periculoasă…

Lumina…

A căzut o floare de măr în noroiul din drum

un fluture a vrut s-o ridice

dar aripile ude nu au dat glas zborului

ploua în primăvara albă şi vântul

biciuia lacrimile unei…

Când vreau să strâng din gesturi răvăşite

îmbrăţişări pe care le-am pierdut

văd fulgerele-n ceruri mai grăbite

spre colţul zărilor…

fuioare de lumină

fuioare de lumină cad pe praguri

și…

bătrâna pe banca

de dincolo de apus urmărea

gâşte alambicate un pic zugrate

realitatea pâlpâia ca un neon defect

sunt mai…

Mă aştern meleag etern simplu şi poem.

Rup dezrădăcinarea în valuri...Marea.

Nu iubesc pe pleoape bântuite de insomnie,

vagabondaj al pierderilor de gene năuce,

scuze…

Te privesc,

Insomnie a nopţilor mele!

Îţi privesc ochii…

Mi-am retezat picioarele privirilor

să pot şchiopăta printre gene

vreau să trec încet pe sub pleoape

mereu te întâlnesc

odată te oglindeai într-o lacrimă

aşteptând să…

doi câte doi

precis…

ne jucăm de-a iubirea

pe cățărate

tu pe un pisc eu pe o altă tristețe

mai mare e mila ta

doamne din ce în ce mai puține

prin trecutul meu

nimic nu se compară cu…

în luna dulce-a lui april

oriunde-aș fi, oriunde sunt,

eu m-am lipit de-acest…

Zeii s-au lepădat de ochi

Au simţit că nu mai au nevoie

De ei

Şi i-au aruncat din vârful olimpului

Drept în inima mea

Ciudată senzaţie

Este asta…

Omul cu inima…

Oamenii – şoareci…

Cică asta-i norma cotidiană a poetului…

lasă-mă să-ți fiu o floare de om

i-am spus cireșului

una amar de albă la suflet

nu tu ești doar un plop care tremură

în arșița asta de viață

lasă-mă să-ți fiu…