Trecutul se tot duce spre neștiute astre,

adesea nici cu gândul nu îl putem găsi,…

E tot mai greu   

E tot mai greu să treier clipa în singuraticul…

Motto: Sub cerul blând al înserării totul devine rugăciune.



Se-nclină soarele spre zarea toată,

Pe câmpuri joacă raze obosite,

Se pierd cărări în umbre alungite

Și ziua…

Sonet CLXII 

                                                                        „să sting în pumni tăcerea de-a te lăsa să crezi

                                                           …

rămăsese să-ți răspund

m-ai întrebat odată ce văd când trec pădurea

și vulturi lasă cuibul de trag în gheare zări;

ce clopoțel…

Troiene de ierburi călcate-n copite

de ciurde rebele se-ntind peste coaste,…

                E orizontul tras în tuş

          şi luna în contur.

     Amurgul trece prin retuş

spre roşul pur.

Ţi-e chipul luminat, semeţ,

   …

Te-aștept și-acum, în fiecare seară,

deși-nțeleg că nu mai poți s-ajungi –

pe-aleia ta au înflorit salcâmii,

n-aș vrea, gândindu-te la…

caut să aflu

tu zici:

nici unul nu și-a aflat drumul către celălalt

deși uneori pare că sună cineva la ușă...

de unde să mă…

Tăceri se ascund seduse de-un amurg

Ca o iubire fără etichete,

Iar clipele ce-au adormit…

Mă-mbată teii la-nceput de vară,

când trec din nou prin parcul regăsit,…

Mă rătăceam prin anii cruzi,

Aduși pe umeri de comete;

Erau romantici și absurzi,

Din rai porniți să se îmbete.

. 

Și mă pierdeam pe-adânci poteci –

Timide sau…

                                               pupăza din tei      cucul cel hoinar

                                                  cântă-n azur      trage-n pământ

     …

Tăcerea mea e forma în care reușesc

să nu stric ce e fragil între noi

n-am plecat niciodată de tot

m-am transformat în aburul care iese din gândurile tale

când adormi cu ochii…

 glonțul final

era un han, mai știi? - pe undeva-n Lactee

și chiar un țărm de mare unde-am sperat să vii!

„eu doar…

Les Andalouses, îndepărtata plajă,

rămasă-n amintire ca un mit,…

Îmi este dor de atingerea macilor rubinii,

De coloritul viu al florilor de câmp,

De viersul păsărilor scăldând verzile câmpii,

De tine, cel ce  m-ai uitat în…

Fiecare zi împletește o nouă cunună

de incompetență. Încoronat tardiv,

în imperiul meu de erori,

giulgiul alb absoarbe, nesățios,

cuvintele…