Vise

[Monica Pester]

Am strâns atâtea vise și-atâtea nopți rănite

Că pot să înconjur pamântu-n lung și-n lat

Unele dintre ele sunt noi, neprihănite

Altele însă, mustesc de conținut bogat

Aș vrea să-mi aflu locul în lumea pământeană

De care mă desparte o treaptă, doar atât

Dar nu pot face pasul, sunt prea samariteană

Am dat ce am mai bun, e lucru hotărât

Mi-am dat chiar și vioara, lăsată testament

Cu ea scriam o viață secretă, neștiută

Iar marea mea durere și mare-atașament

S-au rătăcit în fuga de-a fi recunoscută

Vreau să încep acum  un joc serios de viață

Simt că ce am trăit a fost copilăresc

Și-i greu să înoți într-una  doar la suprafață

Atâta timp cât pieptu-mi palpită nebunesc

Iar visele ce-n taină o viaț-am adunat

Le vând ca pe trofee scumpe, jos , în stradă

Și dacă nu, vor merge , pesemne la mezat

Sau  voi trimite-asupra lor o cavalcadă

[Monica Pester]

Mulțumesc mult, dnelòr Ada si Ana ca v

-ati aplecat cu dărnicie asupra versurilor  mele

[Ada Nemescu]

Despre vise noi sau vechi

Ar fi simplu să ...brodezi

Singuratice?... perechi!

Trebuie să simți, să crezi!

Nu-s trofee, nici răsplăți,

Daruri sunt din colț de cer

semănând cu lerui-ler

Ale văzhuhului ...hărți

Lumea? o amestecătură

de culori, de clipe curse

energii din mii se surse

una rea, alta mai ... bună

S-o cunoaștem. Împreună. 

aDa