Doar un capitol

[Monica Pester]

Se încheia încet capitolul trecut

Cu apele secate-ale iubirii

Focul e stins, știam asta demult

Când nu-mi mai răspundeai privirii

Cu buze reci și zâmbet fals de plastilină

Te confundam atunci cu-n drog puternic

Mă amețeai. Iar în mirosul de grădină

Împrăștiai un aer de cucernic

Mă luai în brațe și, din capul scării

Se adunau doar valuri de speranță

Mă cufundam  ușor, ca-n briza mării

Și îmi creșteau aripi de cutezanță

Se-ngemănau în fața mea uimită

O Lună ce pleca , cu Soarele venind

Și orizontul, ca o dungă reușită

Se îndrepta spre noi, încremenind

Era o clipă de tăcere-olimpiană

Când viața se oprea din respirat

Și doar noi doi, înaintnd pe mediană

De Univers, pășeam spre un palat

Din fibrele de-argint înșiruite

Peste iubirea răscolită dintre noi

Culeg plângând tristețile ciobite

Și-mi număr anii, doar din doi în doi 

[Mihaela Popa]

nostalgic

[gina zaharia]

 înaintnd = înaintând

 

Plăcută imortalizare, chiar și doar a unui capitol.