ucis de voi într-o toamnă

[Mitică Horlaci]

frunzele crescute pe crengile filei
tulpinile smulse cu arterele mele
dezgolite de carne
primii pași al lumii din voi
dezgolite de viață
prima toamnă ucisă în mine
nu-mi socotiți primele lacrimi
ale verbelor născute
ale clipelor trecute
al visului frânt sub privire străină
opriți-vă
sunt prizonierul tristeții depline
și deplin apăsat sub odioase privirii dezgolesc prima zi ucisă
dar vie în voi acei neucisi
vesnic îndrumătorii luminii
puntea dintre cuvinte și șoapte
care-mi spargeți gândul în șapte
lăsați-mă vântului să dispar în el o noapte
umplut cu întunericul
din litere sparte
să descriu ca beznă iubirea din voi
să spun cuvintelor
nu existați
și viselor
ați fost minciuni
pe buzele frunzelor
ca o lacrimă amară
mă voi prelinge
până la gust
până la oase
mâinile lipite de albul hârtiei
înconjurat fără scăpare
cu sufletul biciuit
de scame și alte nimicuri
mă scutur

mai plâng o secundă
si-apoi
revin
ucis de voi într-o toamnă

[Mitică Horlaci]

Mii de mulțumiri domniilor voastre! Vă mai aștept!

[Valeria Merca]

Încărcat mi se pare și mie textul, însă rostirea este puternică. 

[Mihaela Popa]

un pic grăbit, peomul e bun, are mici scăpări (vezi antecomentatorii) trebuie puțin șlefuit

[Nikol MerBreM]

Poezia are nerv liric! Totuși nu e "priviri" în loc de "privirii"?

Drag,

Nikol

[Mitică Horlaci]

Sincere mulțumiri!

[Sofia Sincă]

Elegiac, pesimist incurabil. Un poem între romantism și postmodernism. E cam încărcat, dar sper că te-ai eliberat sufletește. Cuvinte care se repetă fără a fi figură de stil, însă nu deranjează prea mult. dezgolite, dezgolesc,depline, deplin, Dar dacă s-ar curăța de uscături, poemul ar deveni mai modern.

Mi-a plăcut în mod deosebit: umplut cu întunericul/din litere sparte.

E un poem frumos!

Sofi

[Ion Lazăr da Coza]

Cam bizar acest vers: și deplin apăsat sub odioase privirii dezgolesc prima zi ucisă 

Prea mult material de construcție - dar nu e balast! -, încât pereții par/sunt de trei metri de groși.

da Coza