Trec zile de-a valma

[Corneliu Neagu]

Trec zilele de-a valma, fără rost,

și mă întreb: ce vor lăsa în spate?

Din amintirea celor care-au fost,

noian imens de visuri spulberate.

Ce poate fi mai greu decât așa? –

să crezi în visul tău, să ai speranță,

fără să știi că-n umbră piaza rea

îți frânge zilnic orice cutezanță.

 

N-ai fost și nu vei fi deloc dorit

în lumea celor care se îmbată

doar cu iluzii smulse dintr-un mit

cu rădăcini înfipte-n niciodată.

Mergând spre nevăzutul nicăieri,

sunt ca o  pleavă veșnic răscolită,

între un mâine ce va fi și ieri,

tărâțe oarbe din a vremii sită.

 

Atâția proști s-au cocoțat pe sus,

nicicând nu au visat așa mărire,

dar vântul nedreptății i-a tot dus

și neamurile proaste, în neștire.

Trăim cu toții un delir cumplit,

tot ce zidim se fură peste noapte,

privim mirați prezentul adormit,

visând un viitor cu mierte coapte.

 

În țara lui Păcală Cel Vestit

doar bășcălia dârză te mai scapă

sau șmecheria prostului școlit

ca broaștele rămase fără apă.

 

 

 

 

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc, dragă prietenă Floare, pentru popas, lectura versurilor și felicitări!

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc frumos Manuela Munteanu! Aveți dreptate, în viitor voi reveni la stilul meu romantic și neo-expresionist, cu versuri melodioase, mai apropiate de sufletele cititorilor...

[Manuela Munteanu]

De ce și-ar frânge zborul un vers armonios 

Doar pentru că văzduhul s-a încălțat pe dos?

Vedeți dacă m-ați obișnuit cu muzică? Nu mai rezonez... bășcălie și șmecherie găsești pe toate drumurile. 

[Corneliu Neagu]

Gânduri alese din partea autorului, Ana Cîmpeanu și Alexandru Bolache, pentru popas, lectură și comentarii.

[bolache alexandru]

Adevăr dureros!!!