Toamna

[Vezi blog]

Motto: ”Toamna este primavara iernii” - Henri de Toulouse Lautrec

 

Sunt patru anotimpuri care se tot perindă majestuos,

Și fiecare-n felul său e tot atâta de frumos

Încât te-ntrebi ce demiurg le-a ticluit și proiectat;

Din toate însă nu-i nici unul precum e toamna de bogat

 

În roade vârfuind hambarul și fructele înmiresmate

Dar și peisaje care parcă se cer neapărat pictate.

Cum primăvara pentru vară e un preludiu colorat

Prefigurând verdeața ei și caldul de nesuportat,

 

Și toamna-i primăvara iernii, cu timpul rece și noros,

Păduri de-aramă care-anunță că vine timpul cel geros,

Că vine iarna implacabil și trebuie să pregătim

Cămara cu provizii, lemne, ca să putem să ne-ncălzim.

 

A început și școala iară, mai toți boboci'-s în careu;

Unde-a trecut atâta vreme? parcă așa eram și eu!

Când au trecut atâtea toamne?, of ,Doamne, am îmbătrânit,

Părul mi-e nins în plină toamnă, doar inima n-a-ncărunțit!

 

Ea tot iubește bat-o vina, chiar de e toamnă-n emisferă

Arunc ochiade la vecina (mai tânără, din altă eră!)

Ea îmi zâmbește enigmatic și mă întreabă cu-nțeles:

Tataiule, e grea sacoșa, hai să ți-o duc și dai un ness!

[Ion Lazăr da Coza]

În zilele noastre, o așa poezie, mai rar!

da Coza

[Veronica Pavel Lerner]

boboci-s -  corect : bobocii-s

[Nelu Preda]

Eiii, Sofy, asta-i viața, una caldă, alta rece! Merci pentru citire și îngăduință!

[Sofia Sincă]

Ufff! Te-ai întors la povestirea greoaie și deficitară în așa numitul vers... Da, vers bătrânesc, pueril, dizarmonia provocată de șchiopătarea ritmică. Nu spui nimic nou, te repeți prin cuvinte simple și ideea ta de poezie... Mai veche chiar, și decât Henri de Toulouse Lautrec (părintele publicității, printre altele).

Cu îngăduință,

Sofy