Titanul

[Corneliu Neagu]

Pe curba directoare a miturilor scoase

din zvonuri aruncate în noul anotimp

îl plânge încă Omul pe cel care furase      

secretele păstrate de zeii din Olimp.

 

Legenda regăsită ajunsă peste vreme

prin cărțile ascunse de asprele priviri,

în iernile haine încearcă să ne cheme

să cernem adevărul din false amintiri.

 

Din forja lui Hefaistos luase focul magic

să-l ducă omenirii pe timp nedefinit,

apoi veni pedeapsa – între hilar și tragic          

să fie el, Titanul, de-a pururi țintuit.

 

Pedeapsa fără seamăn ne înspăimântă încă,

din cumpăna de timpuri, văzută uneori,

revarsă peste lume aceeași teamă-adâncă

cernându-și din legendă temuții săi fiori.

 

[Vasilisia Lazăr]

Într-adevăr, cruntă pedeapsă, dar, până la urmă, Hercule l-a eliberat. Să ne mângâiem cu asta. :)

Drag de poezia dumneavoastră, curge frumos, fără hopuri.

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri alese din partea autorului, Valeria Merca!

[Valeria Merca]

O întoarcere în timp, o trimitere la mitologia greacă a dat naștere acestui minunat poem.

Am citit și am admirat. 

[Corneliu Neagu]

Ada Nemescu, mulțumiri alese din partea autorului pentru parcurgerea versurilor și pentru mesajul lăsat!

[Ada Nemescu]

Un mesaj puternic, corect aşezat în versuri, care nu lasă loc interpretărilor! 

Ada