Ce valuri se-ntețesc de-a valma!
Deșertice nisipuri sub flautul de vânt…
Istovitor e drumul ce n-are nicio țintă
și dunele de linii șerpuinde;
Pe tot cuprinsul adastă-o sfântă veșnicie
cuibăritoare-n mute canioane.
Aici se disipează timpul și spațiul omenesc;
Aici și sufletul se zbuciumă să iasă
precum un ochi pleistocen din oul împietrit;
Neclar vârtej, un soare nefiresc
opacizează fragmentele pustiei;
Și tot acest pastel de lumi sahariene
e bântuit de-un transparent penel,
neobosit a zugrăvi
răsufletul zbătându-se să zboare
dintr-un istov de trup ce-a devenit
- pentr-un răstimp - tăcere și nisipuri…
Adaugă un comentariu
Mulțumesc, Chris!
foarte frumos!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE