Zbor învolt

[Ada Nemescu]

Motto: Florile sunt stelele pământului,
               stelele sunt florile universului.
                                                                     aforism - Fabrizio Caramagna

Lasă-ți  izvorul să-mi șadă la sân

Cum stă floarea ascunsă în mugurul mic

Sau scrisorica-i pierdută prin plic

Iubind sfânta clipă, nu timpul hapsân

*

Acoperă-mi rana cu florile tale

Sub streșini de stele-adunate-n cosițe

Miroase-a tăcere și-a trup de zeițe

Feerice taine-n veșmânt de cristale

*

Cuprinde în straie opaline mirarea,

Mai verde, mai copt firul ierbii să-mi fie

Iar sufletu-mi tânăr și fără trufie

Să zboare învolt. Ce 'naltă-i cărarea!

*

Astfel, sporea ruga-n tăcere deplină

O fiică  a lunii, mai palidă… parcă,

Un dor nerostit balansa într-o barcă

Pe cerul-ocean unde-albastru’ se-nchină.

[Ada Nemescu]

Dragă Lisia, mulțumesc. 

O apreciere din partea ta este un dar prețios!

O primăvară cu bucurii nemăsurate! 

aDa

[Vasilisia Lazăr]

O poezie frumoasă. Și da, strofa a II-a e superbă.

[Ada Nemescu]

 Ghiţă , mulțumiri pentru citire și semn de trecere...tot binele și o primăvară frumoasă! 

aDa

[Ada Nemescu]

Domnule Dinca Valerian , sunt recunoscătoare pentru aprecieri, dar în special pentru timpul acordat citirii versurilor mele,

aDa

[Dinca Valerian]

Foarte frumoasa, in special strofa a doua

[Ada Nemescu]

Dragă Dorina, mulțumesc pentru popas, citire, apreciere! 

Am schimbat titlul poeziei în *Zbor învolt* ...așa am simțit!

cu bucurie să te regăsesc, mereu, aDa 

[Ada Nemescu]

Domnule Valentin, mărturiseați cândva că de la mine ați preluat ideea de a comenta versificat,

dar ... m-ați întrecut :))

frumoasă selecție de versuri, mulțumesc!

despre adâncul din noi se scriu epopee

de parcă-am fi zei, eu desigur - o zee

noi trecători,  rămâne-vor cuvintele

frumoase mereu, ele - sfintele 

aDa

[Stanescu Valentin]

Imagini-cuvânt se-aştern pe retină: ’’Cum stă floarea ascunsă în mugurul mic’’ ‚’’ streșini de stele-adunate-n cosițe’’ ‚’’ Ce înaltă-i cărarea!’’ ‚’’Iubind sfânta clipă’’

 

 

’’sfânta clipă’’ ascunde veşnicia dacă-i poţi atinge mirabilul adânc

cu mintea de-acum e greu ca hotarul să-l trecem în voie spre alt fel de-a fi

ca fluturi în zbor prin ţara de verde gonind pe un Pegas aplecaţi pe oblânc...

tot clipa ne-arată ca-adâncul din noi suspină-n tăcere când pierduţi prin lume refuzăm a-l şti!

 

Semn de trecere!

[Ada Nemescu]

Mulțumiri, dragă Ramona.

" acoperă-mi rana cu florile tale"!

fiecare fior cu mii de petale

Să ne citim cu plăcere! Tu ai înțeles, fată frumoasă, trebuie să apreciezi  ca să primești la rândul tău atenție.

Sau critică, sfat, ajutor... așa este într-un cenaclu!

spor și inspirație, talent ai...  aDa

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Ce frumos, " acoperă-mi rana cu florile tale"!