Spaniol dans

[Monica Pester]

Pe scena care-ntr-una se rotește

În piața mică, veșnic înțesată

Unde sosește bâlciul și se-oprește

În fiecare an, la aceeași dată

Vin dansatoarele cu castaniete

Într-un varieteu complet  de cinema

Trecând prin ritmul patimilor lente

Cadențele ieșite  din hembra

Sunt spaniole de rasă-amestecată

De-unde-ncarcă vase-n Catalonia

Sau vin cu vin din Andaluzia bogată

Și cu ulei și sucuri dulci de-aronia

Apar și dansatoarele flamenco

Ce-i fulgeră pe privitori din ochi

Lăsând dorința să aprind-un  foc

Să-i înfierbânte până la deochi

Vin mai apoi băieții cu fandango

Sau chiar cu boleroul cunoscut

Ce lasă-n urmă tot ce n-ai făcut

Și ai visat să faci în piețele de mango

Ei poartă castanietele de macho

S-arate lumii cât sunt de bărbați

Sunt mlădioși și tari ca un quebracho

Și seamănă în dans parc-ar fi frați

Iar când încep și matadorii dansul

Să-și cheme taurii-adversari spre ei

C-un passo doble fac întâi avansul

Și în vârtejuri se reped ca lei

E-o patimă anume, de vrei bijuterii

Și dacă n-ai fost niciodată-ndrăgostit

Să simți în piept cutremur de emoții

Și vei ști de îndată cât ești de fericit

[Monica Pester]

Excelent comentariu  ! Îl iubesc pe Garcia Lorca . Aceeași nelimitata pretuire, d-le Katin  !

[Mihai Katin]

da,mi-am adus aminte de Federico  Garcia Lorca...cum ar fi  un fragment din poemul  Dans

E Carmen dansând
pe străzile Sevilei.
Alb îi e părul
și ochii-i sticlesc.

Fetelor,
trageți perdelele!

Pe creștet îi stă încolăcit
un șarpe galben
și se visează dansând
cu-adoratorul de altădată....

in spaniola  se simte altfel...

Es carmen bailando
en las calles de Sevilla.
su cabello es blanco
y sus ojos se nublan.

Muchachas,
¡correr las cortinas!

Está acurrucado en su cabeza.
una serpiente amarilla
y sueños de bailar
con el adorador de antaño.....

cu  toata pretuirea mea!