Sfârșit de an

[Corneliu Neagu]

Sfârşit de an şi început de iarnă,

cu amintiri întoarse din trecut,        

aduc regrete care-ncep să cearnă

păreri de rău pe visul renăscut –

un vis ajuns la poarta neuitării

din cutele enigmei unui zbor,

rănit cândva la marginea iertării

cu amăgiri ieșite din decor.   

 

Dar cine ar putea să înțeleagă

enigma zborului cândva înfrânt

fără-a gusta magia lui întreagă

de-atâtea ori ucisă pe pământ?!

Eu am gustat din ea întâia oară

pe mal de râu cu unde de cleștar

sub cerul oglindit în apa clară

pe pietrele din fin mărgăritar.

 

Picau din cer mistere nevăzute,

destinele se-mpreunau abrupt,

treceam hotare încă neștiute,

spre infinit zburând neîntrerupt.

Doar nebunia unei nopți de vară

putea să fie-n zborul rătăcit,

rămasă-n suflet ultima povară

venită din trecut necontenit.

 

Iar dacă iarna-mi bate azi în ușă,

tot mai petrec la malul unui an,

şi-n vânt arunc cu ultima cenușă

ce încă arde-n buza de vulcan.

   

 

 

 

 

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc Chris, cuvintele tale de apreciere mi-au făcut multă plăcere!

[Chris]

frumos, mi-a placut imaginea din ultima strofa

[Corneliu Neagu]

Mulțumesc Dorina Pop! Vă doresc Sărbători Binecuvântate!

[Pop Dorina]

Sărbători liniștite și pace divină.