Scara

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Motto: Numai moartea este perfectă.

Tot ce este viu creşte din pământul

negru al păcatului. (Camil Petrescu)

 

                            

Pe-o scară te urci şi pietrele-ţi sapă,    

Destinul te-adoarme în trestii frivole -

Doar patimi zidite de-un Meşter Manole...

Scărarul te ia în ceru-i de apă.  

 

Aşterne-te-n Rai, în sfinte icoane,

Pe urme de zeie Cuvântul se frânge,

Suflarea reptilei ţi-e clipa de sânge...

Pământu-i un crist străpuns de piroane.    

 

Te urcă-n abis, te urcă-n genune;     

E rugul ce-ngheaţă un dom luciferic,  

E iarna zdrobită-ntr-un fulg de-ntuneric... 

Pe-o scară te urci... coboară-n tăciune.  

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Mulţumesc mult, Mihaela!

Mă bucură trecerea ta şi atenţia acordată textului meu!

Complimente,

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Doamnă Sincă,

Vă mulţumesc mult pentru trecere şi pentru lecturarea textului meu!

Referitor la amendamentul dumneavoastră, luat versul în ansamblu Te urcă-n abis, te urcă-n genune; el este un paradox (are un caracter oximoronic această construcţie) menit a întări sensul scării.

Dacă pe această scară urcăm sau în fapt coborâm! Cele două cuvinte folosite, aşa cum subliniaţi şi dumneavoastră, mă refer la abis şi genune sunt sinonime. Am folosit în acest vers repetiţia, doar că am folosit sinonime în această repetiţie. Şi prin această repetiţie am încercat să punctez în fapt sensul acestei scări interioare, să spun aşa, lăsând cititorului interpretarea.

Complimente,

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Iris,

Dacă textul meu a făcut să rezoneze cititorul, asta mă bucură nespus! Înseamnă că el şi-a împlinit menirea şi nu l-am scris în zadar! Cuvintele tale sunt măgulitoare şi mă onorează!

Îţi mulţumesc mult pentru trecere şi pentru semnul de lectură!

Complimente,

[Sofia Sincă]

Meditație în jurul mottoului, interesant pusă pe versuri corecte. Însă aș avea un amendament:

te urcă-n genune;   - practic nu ai cum să urci în genune... Dacă abisul nu știm clar unde este, cu genunea e altceva.

GENÚNE, genuni, s. f. Prăpastie adâncă, abis, hău¹. – Et. nec.

Am citit cu plăcere!

Sofy

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Vasilisia,

Îţi mulţumesc mult! Sunt onorat de prezenţa ta pe pagina mea!

Mă înclin!

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Domnule Ionel Mony,

Vă mulţumesc pentru trecere şi pentru aprecierea dumneavoastră! Acum, referitor la parodie ca gen liric, nu este simplu deloc să poţi să scrii parodie. Mie nu-mi iese! Dumneavoastră vă ies parodii de efect şi cu o încărcătură puternică. De aceea v-am spus că îmi plac foarte mult!

Vă asigur de toată admiraţia mea!

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Alexandru,

Sunt măgulit de aprecierea ta! Îţi mulţumesc şi mă bucur dacă ţi-au plăcut versurile mele!

Consideraţie,

[Vasilisia Lazăr]

Superb, Dragoș!

[Ionel Mony Constantin]

Este de admirat cum imbini clasicul şi modernul Versurile  cu rima îmbrăţişată, mult mai greu de realizat conţin o mare varietate de metafore specifice poeziei moderne de după Nichita. Toate  la un loc transmit concomitent mesajul autorului accesibil chiar şi unui lector neavizat.Opiniile mele nu sunt valabile doar pentru această poezie ci pentru majoritatea creaţiilor poetului.

PS. Numai eu stiu cât m-am chinuit la parodii să realizez rima  îmbrăţişată!

[bolache alexandru]

Reverență! Mă înclin în fața acestor versuri!