Iubire rustică / parodie după Camelia Ardelean Am coborât din tren la dracu-n praznic Şi-aş fi rămas în haltă până-n zori, De tine îmi era un dor năpraznic, Răcoarea nopţii îmi dădea fiori. Ştiam …

[Ionel Mony Constantin]

Iubire rustică / parodie după Camelia Ardelean

Am coborât din tren la dracu-n praznic
Şi-aş fi rămas în haltă până-n zori,
 De tine îmi era un dor năpraznic,

 Răcoarea nopţii îmi dădea fiori.

Ştiam că nu ai casa prea aproape,
Dar am pornit pe drumul către sat,
Deşi noroiul sta să mă îngroape
Şi-un câine mă lătra ca un turbat.

A început să plouă tot mai tare,

Cum nu aveam cu ce să mă îmbrac,

Am fost cuprins de-o neagră disperare
Şi m-am adăpostit sub un copac.

La ziuă casa ta mi-a fost palatul
Acolo unde ne-am iubit avizi
 Când  după  ce s-a consumat păcatul,
Am devorat salată de guvizi.

[Camelia Ardelean]

PS: Mulțumim pentru felicitări, domnule Cicu! :-)

[Camelia Ardelean]

:-))) Domnule IMC, cred că până la urmă trebuie să împărțim dreptul de autor (glumesc, desigur)! Foarte reușită parodia, m-am amuzat! Mă bucur că vă stârnesc imaginația, din când în când! Like, desigur! :-)

PS: Doamna Sofy, stați liniștită, nu mă supăr eu așa ușor! La capitolul umor stau bine (în ciuda poemelor pe care le scriu, uneori morbide)! :-) Gust chiar și umorul negru de bună calitate, dacă vine la momentul potrivit! Dacă mai scrie domnul IMC câteva parodii la poemele mele, în ritmul ăsta, cred că până la urmă scoatem o carte împreună! :-)

[Tudor Cicu]

Un poet parodiat e un mic zeu in viata celui care a scris-o. Felicitari, amindurora!

[Ionel Mony Constantin]

DIN TRUPUL NOPŢII MI-AM DESPRINS SĂRUTUL

Originalul postat de Camelia Ardelean

Din trupul nopții mi-am desprins sărutul

Cu gust de alge și de meteori,

Mi-s ochii tăi nemărginiți avutul,

Cu-amurgul de sub pleoape mă-nfiori.

Pe buze reci de ploi și așteptare,

Mi-e șoapta haina-n care te îmbrac,

Un roi de frunze întomnarea are,

Tu mi-ești tulpină sau îmi ești copac.

Oriunde mergi, mi-e zborul mai aproape

De trupul tău și de necunoscut,

Sub adieri, livezile ne-ngroape

În visul lor cu-aromă de vermut!

Din trupul nopții mi-am desprins palatul

Cu fulgi de stele-n loc de cărămizi,

Ți-s Cosânzeană, tu îmi ești păcatul –

Doi exilați de dragoste avizi...

[Ionel Mony Constantin]

Mulţumesc tuturor pentru prezenţă,aprecieri şi mai ales observaţii din care unele chiar mi-au fost de folos.

[Valeria Merca]

Nu poţi să nu reacţionezi la umorul presărat...:)
Like, desigur!

[Ion Lazăr da Coza]

Am coborât din tren la dracu-n praznic
Şi-aş fi rămas în gară până-n zori,
De tine îmi era un dor năpraznic (năprasnic!)

Iar frigul nopţii îmi dădea fiori.

==========

Am coborât din tren la dracu-n praznic
Şi-aş fi rămas în haltă până-n zori,
De tine îmi era un dor năprasnic

Dar șeful gării îmi dădea fiori.

 

Un umor viguros!

da Coza

[Ionel Mony Constantin]

Camelia ştie ba mai mult consideră că am făcut un cuplu reuşit, mai ales că s-au strns mai multe parodii la poeziile ei.

[Sofia Sincă]

Frumos, frumos și comic, mai ales. Am râs cu poftă! :)))

Felicitări și merci pentru porția de râs!

Sofy

ps.Ce-o zice Camelia că i-ai transformat poezia serioasă și fermecătoare în o clipă de umor... Sper că știe de glumă :))