De fericire am auzit în trecerea mea prin viaţă
cineva spunea că seamănă cu o floare
alţii o asemuiau cu plânsul vântului prin ramuri
alţii i-au spus rara-avis şi au încetat s-o caute
prin atâta nisip
eu cred că este o tristeţe cu broderie de lacrimi
în ea m-am regăsit
treceam cu soarele înapoia mea numărând căderi de rouă
uneori se-ntâmpla să fie dimineaţă
o simbioză perfectă între două tăceri paralele
locuiam cu chirie pe termen scurt în viaţă
nu vreau să fiu întrebat câte zâmbete am restanţă
am crezut că plânsul compensează datoriile sufletului
greşit
a devenit obişnuinţă şi proprietarul în repetate rânduri
mi-a cerut să plec
calităţile mele de actor ambulant mi-au apărat dreptul de chiriaş
rolul de om fericit regizorul nu mi l-a încredinţat niciodată
am fost mereu distribuit în roluri secundare
pe marile scene ale vieţii cineva trebuia să plângă
fericit
Adaugă un comentariu
Multumesc de apreciere domnule da Coza!
Cu pretuire!
Multumesc pentru sustinere Mihaela!
Cu mare drag!
Au disparut de mult Inorogii, astazi am ramas doar noi oamenii cu grijile si indoielile noastre!
Multumesc Gina pentru trecere!
Cu drag si pretuire!
Multumesc Sofy pentru lectura si apreciere!
Cu drag!
Angi iti multumesc pentru trecere si semn!
Cu drag!
De fericire > Despre fericire
Există, într-adevăr, o ușoară tentă de povestire... Însă poezia place.
da Coza
După cortină poți schimba rolurile, trebuie doar să treacă acea trăsură în care să-ți încarci fericirea zdrențuită...
Am citit de pe lângă scena ta,
Există trăire, există poezie, dar și multă poveste. Însă îmi place poezia din narațiune.
Sofy
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE