reverență de toamnă

[gina zaharia]

vom învăța iubirea să ne adune cerul și pământul
într-un leagăn
să adormim unul în brațele celuilalt
ca doi miri niciodată cununați
mereu în trupul timpului
cu suflet de lup hăituit
să ne despărțim cum se desparte stejarul de ghindă
printr-o reverență de toamnă

eu voi scrijeli cu brațele mele înălțimile
tu vei înveli adâncurile cu flori de măr
în ele se vor fi întors fructele necoapte ale dragostei noastre
amare ca nopțile care ne-au ascuns la sân
asemenea unor spiriduși hipnotizați de un vis stelar
meritam să trăim și noi măcar o eră
din minutul acela ars pe rug

dar am păstrat jarul vom primi un trofeu pentru asta
eu voi fi la un capăt al toamnei
tu la celălalt
vom încăpea într-o simfonie cum n-a mai fost
dumnezeul nostru ne va fi dirijor
îl zăresc aruncându-ne sfori deasupra prăpăstiilor

[Corina Militaru]

Foarte frumos, Gina! Drag! :)

[gina zaharia]

Mulțumesc că ai văzut-o, da Coza! Ei, așa e poezia mea, cu bune și rele, doar știi, aproape în fiecare poezie așez alb și negru față în față, și n-am avut pretenții să stea pe podium, doar că am scris-o cu drag pentru concursul Însemne Culturale.

[Ion Lazăr da Coza]

Cu bune, cu rele, eu am văzut această poezie pe podium(ul inimii mele).

da Coza

[gina zaharia]

Mulțumesc mult, Laura!

[gina zaharia]

Cu siguranță mulți au recunoscut stilul, dar altul n-am :))))

Îți mulțumesc, Valeria!

[gina zaharia]

Mulțumesc mult, Rodica!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Angy!

[gina zaharia]

Da, Sofy, i-am atribuit toamnei o notă melancolică, nu pot s-o văd altfel, mai ales că, recunosc, nu-mi place deloc acest anotimp. Mi se pare că poartă veșminte triste. Nu contează cine cum a notat poezia mea, nici eu poate nu am dat notele pe care le-ar fi meritat autorii, însă, așa cum spui, starea de moment a dictat.

Mulțumesc!

[Laura H.]

Felicitări, Gina!

[Valeria Merca]

Mă bucur pentru că, fără să văd numele autorului, poezia ta am recunoscut-o, Gina! Am recunoscut expresivitatea limbajului poetic, pe care îl regăsim în creaţia ta, figurile de stil originale. Las semn de ...recunoastere:

'' vom încăpea într-o simfonie cum n-a mai fost
dumnezeul nostru ne va fi dirijor
îl zăresc aruncându-ne sfori deasupra prăpăstiilor''

Un poem încântător! Felicitări sincere!