Restaurare

[Elena Şerban]

În fiecare toamnă, octombre, la sfârşit,

Renasc! A câta oară? Sunt în grădini de rai.

Îmi număr trandafirii, iar noul meu venit

Mă-ndeamnă, mă colindă: mai plângi, mai râzi, mai stai!

 

Rubinul mă pătrunde în nimbul meu „altfel”,

Mustirile din struguri sunt mânjii în delir,

Verzuiul măr, în carne, acum s-a copt şi el,

Cuvintele mă ning, tăcerea-i elixir.

 

De ce să îţi trimit frunze-ngălbenite,

Când roţile se-opresc, ornicul mă doare,

Când râul mi-e sărat şi cete ruginite

Se năruie-n castele fără de culoare?

 

M-ascund în cochilie, prin contabilitate,

Restaurez tablouri cu gestiunea-n rai

M-arunc în val de voie şi-nnot în libertate

Când fericiri îmi cântă: mai plângi, mai râzi, mai stai!

[Elena Şerban]

multumesc Denisa pentru ochii inimii tale cat o gradina de rai!

[Elena Şerban]

Iti multumesc pentru augusta veselie de intampinare :), Cristina!

[Elena Şerban]

Ines, cu pretuire pentru semnul tau, multumesc mult!

[Chris]

Ai restaurat frumos :)) Citit cu plăcere :))

[Popa Ines Vanda]

"M-arunc în val de voie şi-nnot în libertate

Când fericiri îmi cântă: mai plângi, mai râzi, mai stai!" Drag Elena de tine si poemul tau, tu stii ! 

[Elena Şerban]

Multumesc de invitatie, Angi, eu ziceam sa plec de pe planeta... :) Multumesc, drag de tine!

[Elena Şerban]

:)) Bine Mircea, iar eu "ma inclin fara rezerve" in fata admiratorului permanent!

[Elena Şerban]

Totusi, ca un elev lenes, vesnic repetent, ucenic permanent, asteptam pe tava oferta de corectii casa ma urnesc. Asa ii greu s-o mai iau de la capat caci altele se inghesuie si nu ma lasa... Multumesc da Coza!

[Elena Şerban]

:) Da, e greu de urmat propriile sfaturi, si nici nu mi le-am cerut... Ai dreptate Aura :) ! Multumesc!

[Elena Şerban]

Da Iris, cred ca se poate, multumesc!