Primiți cu colinda?...

[Răduță If. Toader]

Colind

 

Colind de ieri mi se năzare

Cu un refren de lerui ler,

Și parcă se deschide-n zare

O cale către naltul cer.

O rază lină se coboară,

Cu strălucire de argint,

Și ca un scâncet de vioară

Răsună tainic un colind.

O stea străluce-n seara sfântă

Și magii știu ce au de spus;

În lume pașii își avântă,

Vestind că s-a născut Iisus!

Se-îmbracă-n strai de sărbătoare,

Și se împărățesc cu El

Mulțimile ce-I dau crezare,

Lumină au și-un tainic țel.

                    Pădureni, 9 dec ’21

[Chris]

Multumim! Sarbatori linistite!

[Sofia Sincă]

Mulțumim de colind! Să trăiți și să aveți sărbători fericite!

Sofi

[Vasilisia Lazăr]

Primim, primim! Minunat!

La noi, în Iași, nu se întreabă. Cel puțin în satul meu natal. Copiii vin și colindă sub geam. Dacă nu i-ai auzit, mai colindă o dată. Sau pur și simplu te atenționează zicând apăsat: „La anul și la mulți ani!” :) Când am venit în Vrancea, am rămas surprinsă de întrebarea „Primiți cu colinda?”. Cum aș putea eu, gazdă, să le zic: „Nu primesc.” :) Mi-a plăcut enorm postarea dumneavoastră de pe facebook - „Rădăcini”. M-a răscolit pur și simplu. Mi-ar plăcea să o postați și aici, la proză.

NOTĂ:

Noi, Administrația Însemnelor dimpreună cu restul membrilor care se bucură de acest spațiu cultural, vă mulțumim din suflet pentru frumosul cadou de Crăciun, respectiv consistenta sponsorizare pe care ați făcut-o zilele acestea! Este un gest minunat. În plus, cineva, acolo sus, zâmbește. Se vede că ținutul Cozei e unul binecuvântat de Dumnezeu.

În altă ordine de idei, soția dumneavoastră, doamna Ela Răduță, scrie minunat. Poate ne onorează și dumneaei cu prezența în acest spațiu, bucurându-ne cu scrierile frumoase.