Primăvară inutilă

[Laura H.]

Vremea bate ora la care o luăm din nou de la capăt.

 

În orașul cu orizonturi posace,

primăvara falsează printre betoane condamnate la nemișcare.

 

Păsări negre – săruturi arse pe cumpăna cerului –

zboară spre locuri greșite,

mâncându-ne speranțele din palmă.

Ce mult mi-aș dori ploi albe

să spele caldarâmul de păcatele de peste iarnă.

La florăria din colț se vând flori cu mirosuri frânte.

O fată încearcă să deschidă fereastra.

Azi cerul i se pare și mai aproape.

 

Vezi, mugurii par spânzurați de ramuri.                                                                        

Cică nu vor să mai plesnească decât sub cearcănele nopții

Spun că nici soarele nu mai e cum a fost,

Umblă cu pieptul descheiat

și-și vântură razele ca pe niște cai albaștri,

prea șubrezi pentru pășunile de sus.

Acum înțeleg de ce lumina nu mai face popas pe semnele noastre de întrebare.

 

Vrem să renaștem din nimic,

călcând pe verdele din plămânii pământului.

 

Primăvara nu vine mereu în locuri perfecte.

[Corina Militaru]

Imagini deosebite! :)

[Valeria Merca]

Sunt de acord  cu parerele exprimate anterior, Laura!  Ai cateva constructii reusite.

Sper ca in curand, vei izbuti!:)

[Laura H.]

Mulțumesc tuturor pentru lectură și observații.

Doamna Melania, vă mulțumesc pentru popasul dvs. asupra poeziei mele și pentru indicațiile date. Sfaturile venite din partea cuiva cu experiență în acest domeniu sunt întotdeauna binevenite. Apreciez foarte mult.

Voi ține cont de ceea ce spuneți.

[bolache alexandru]

O poezie cu ton pesimist. Aș ține cont de părerile exprimate!

[Ion Lazăr da Coza]

Imagini frumoase, interesante, inedite... însă lipsește acel liant care să-i dea, vorba Sofiei, fior poetic.

da Coza

[Laura H.]

Vă mulțumesc pentru lectură și semnul lăsat!

[Sofia Sincă]

Frumos ai descris primăvara, cu fațetele ei, dar numai atât.

Prea descriptiv și lipsește fiorul liric.

[Nădejde Angelina]

Mi-a plăcut mult! Felicitări!

[Mihaela Popa]

ram înflorit, poezia ta

admirație!