Pamfletarul ombilic (satiră)

[Iordachescu Dragos Nicolae]

                                lui John Brânzaru*

 

 

 

Tataie John, eşti un buric!

Eşti pamfletarul ombilic

Ce urli tare-n bătătură

Al tău pamflet, o murătură!

 

Edulcorând un vers pitic,

Tataia John, puţin peltic,

Mai vrea, din când în când defel,

Să tragă, Doamne, un rondel.

 

*   *   *

 

„Neputincios?” se-ntreabă el.

Îşi freacă-ncet morcovu' chel,

(Tataia John e un „muzoi”,

Ar vrea o muză goală,-n ploi)

Că ar avea cu ce, se pare,

Să tragă el un rondel mare.

Când, lămurindu-se că-i mic,

Îşi zise-n barbă:  „Un furnic!”

 

*   *   *

 

Rondelul, Doamne, n-a ieşit,

Căci e tataia bâlbâit,

A dat un pârţ, mai nu ştiu cum,

De „i-a murit” furnicu-n drum.

 

Acuma sta şi medita,

La vârsta sa ce-ar mai putea...

 

 

 

 

* personajul este unul imaginar;

[Iordachescu Dragos Nicolae]

E bună şi sugestia ta, Ion! Mă mai gândesc! Cred că cea mai bună soluţie ar fi să găsesc ceva pe 8, 9 silabe, ceva care să aibă un impact mai mare, să provoace râsul. Dacă nu găsesc, cred că scot versul cu pricina!

Mulţumesc pentru idee!

[Ion Lazăr da Coza]

fără frunze, deci

ținut într-un beci  

Dar poți adăuga silabe.

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Îţi mulţumesc mult, Camelia! Dacă te-ai distrat, e bine! Asta a fost intenţia postării!

Complimente,

[Camelia Ardelean]

:-))) M-a amuzat furnicul tău (sau al... lui), Dragoș!

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Acum am înţeles, Ion! M-am gândit: fie îl elimin din text, fie îi pun pereche. Până aici e ok! Dacă ar trebui să-i pun pereche, ar trebuie să fie ceva cu rimă care să fie, în acelaşi timp, şi hazliu! Văd, poate găsesc ceva!

Mulţumesc pentru explicaţie şi sugestie!

[Ion Lazăr da Coza]

Este vorba de v11: deci fără frunze

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Aşa e, doamnă Sincă! Aveţi perfectă dreptate când spuneţi că din punct de vedere prozodic nu e încadrată bine satira mea. Are ruperi de ritm, nu am respectat o simetrie a măsurii şi nici rimele nu sunt cine ştie ce. Nu am urmărit asta! Cred că sunt anumite texte (lucru pe care l-am subliniat şi în pagina domnului Florin T. Roman) care fac rabat de la regulile prozodiei, mai bine spus primează mesajul în detrimentul prozodiei (sigur, textul meu este perfectibil). Şi aici încadrez pamfletul, satira, poeziile manifest, protestul versificat etc.  Sunt texte cum ar fi elegiile, odele, poezia în formă fixă unde mesajul e pe acelaşi plan cu prozodia. Cam aşa le văd eu! Acesta s-a vrut unul dintre acele texte care pot fi scrise fără a ţine prea mult cont de prozodie, în măsura în care aritmiile nu deranjează prea mult.  Şi cred că nu deranjează prea mult!

Vă mulţumesc de trecere şi mă bucur dacă v-aţi distrat! Asta a fost şi intenţia!

Complimente,

[Sofia Sincă]

Amuzant, da, dar nu i-ai dat destulă importanță, tu, Dragoș care ești foarte exigent cu ritmul...

Dar m-am amuzat și pe mine.

Sofy

[Iordachescu Dragos Nicolae]

Nu ştiu la ce vers stingher te referi, Ion! Dacă poţi preciza! Îmi pare bine că te-a distrat textul meu! Asta a fost şi intenţia! 

Îţi mulţumesc mult pentru semnul de lectură!

Consideraţie,

[Ion Lazăr da Coza]

Și pe mine m-au liniștit (oarecum) lămuririle date Valeriei. Credeam că io mi-s adrisantu'... :)

Aș aduce pereche acelui vers stingher.

Amuzatu-m-am. 

da Coza