Înaintea izvorului

[cojoaca luminita elena]

                                                   Înaintea izvorului

                  Înaintea cuvîntușui

                  S=așează Dumnezeu

                  Dimineața

                  Să guste din strugurii încinși

                  Pe colivă se așează

                   Bomboane din spirit de echipă

                   Soarele se îngroașă

                   Din lipsă de spațiu

                  Carnea să nu se coacă

                   Să se îmartă la oameni

                    De poftă

                   Oamenii gustă bucățile din spirit

                   Și apoi se desfac de păcate

                   Rodiile nu mai dau bună dimineața

                   Să nu se aprindă lumina

                   Pomenile dau bine pe negură

                 Harta cu sărbători se cinstește

                   Ca și mugurii porecliți cu alai

                   Strigă mesenii  spiritul se face pîine

                   Împărțit la oameni în loc de cloaci

                   Cînd noaptea se face zori de zi

                   Și se dezleagă rodiile de muguri

                   Stolurile de îngeri se arată la oameni

                   Frica de masă

                   Să se desfacă

 

                     

           

                    

 

[Valeria Merca]

Îmi pare rău, nu rezonez cu acest text!

[Sofia Sincă]

Același gen de exprimare, simplu, simplu, bătrânesc. Și aceeași temă: praznicele, pomenile. Să înțeleg că toată poezia ta este despre colivă și semnificația ei, găsită de tine?

Nu de alta dar mi se pare că spui același lucru sub forme diferite. Și apoi ai mai multe erori, începând cu grafica. Aliniaz-o cumva să arate mai bine, în afara î-ului. Dar am înțeles că se permite, pentru cei ce nu vor, nu doresc să folosească Ââ.

îmartă- împartă

S=așează - S-așază

Am trecut pe aici,

Sofi