În taina tainelor

[Monica Pester]

O mie de nopți am fost  precum Șeherezada

Plângeam tristețea-adâncă a ochilor albaștri

Și respingeam neantul, fugind și de tornada

Ce m-ar fi dus  în lumea cea rece de sihaștri

Ma înecam întâi în  valul cel mai mare

Și apoi reveneam la viața-mi din prezent

Zburam mereu în  stele, în constelații care

Îmi apăreau în vise, ca un presentiment

Dar călător prin aștri eram de ani și ani

Mișcam oști mari de nori în fuga mea  străină

Se închinau la mine și îngerii orfani

Mirându-se de unde pot să primesc lumină

Și nu-mi venea să plec din marele Ocean

Al Sursei de putere și de existență

Mă dăruiam cu totul ca un samaritean

Și mie dar și celor trăind în aparență

Din sufletu-mi căldura se-mprăștia mereu

Și în același ritm se refăcea spontan

Descoperisem felul în care Dumnezeu

Ne re-crea în corpuri desprinse simultan

Nimic nu era mistic, se întâmpla firesc

Precum iubirea  noua la prima-nfățișare

Și e taina supremă ce-nvăț să o trăiesc.

Ni-s date astfel vieți de-a năzui spre soare

Monica Pester

[Mihaela Popa]

mi-a plăcut tare metafora

"Se închinau la mine și îngerii orfani"

[Vasilisia Lazăr]

Doamnă Monica Pester, dacă intrați de pe computer, apăsați simultan tastele Ctrl + (adică control și plus). Și se mărește scrisul. Vi-l faceți cum doriți. De obicei, tasta Ctrl se află în stânga jos pe tastatură, iar tasta +, în dreapta, în capăt.

[Ada Nemescu]

Dincolo de imperfecțiuni, ador metaforele și acel zvâc absolut necesar în scris!

Se închinau la mine și îngerii orfani

Mirându-se de unde, zâmbind,  primesc lumină

un zbor, aDa

[Vasilisia Lazăr]

Când dorești ceva cu ardoare, poți! Aveți potențial. Alții au pornit de la mult mai puțin și accum sunt în USR. Înainte!!!

[Monica Pester]

Da.  Banal rondelul stelei ce se-aprinde ...  În cazul meu , se pare că doresc mai mult decât pot. Mergem Înainte . Mulțumesc pentru opimia justă.