Monorima minciunii

[Adina Speranta]

Mi-e frig şi mi-e toamnă, mi-e ger în cuvânt,
Privirile-mi arse se zbat la pământ,
Altarul iubirii, altarul cel sfânt
Se năruie-n lacrimi, se clatină-n vânt.

Trădarea mă muşcă cu colţii de fier
Din carnea ce-ascunde un petic de cer
Născut din speranţe şi vise ce pier,
În noaptea din mine, nimic nu mai sper.

Apar din adâncuri sordide şi cresc
Regrete fictive cu-aspect de firesc,
Mascate în zâmbet în juru-mi zidesc
Capcana uitării cu laţul ceresc.

Sub gratii emerse din dorul candid
Privesc către lume cu chipul rigid
Cum totul se pierde în spaţiul lucid.
Mă-ntorc în visare şi-n mine mă-nchid.

16.02.2016

 

[Camelia Ardelean]

Se simte că este o poezie izvorâtă dintr-un ţipăt (interior) de deznădeje, ai reuşit să transmiţi această stare şi cititorului! Şi eu am vreo 2 experimente în monorimă (într-unul, pe strofe, iar în celălalt, în toată poezia), m-a amuzat să mă "joc" cu ceva nou (la momentul respectiv). Am citit cu plăcere şi am intrat în "tabloul" creat de tine! Cu drag,   

PS: "Trădarea mă-nhaţă cu colţii de fier" cred că ar putea fi o variantă pentru a înlocui asocierea "muşcă cu", dacă îţi place, sau altceva, găsit de tine! :-)

[Adina Speranta]

 Ion Lazăr da Coza , conform modului meu de a gândi, se pupă. :)

"Noaptea din mine" este în alt plan decât visarea aceea la care mă întorc. :) 

Cu drag de voi, dragii mei,  Ion Lazăr da Coza ,  Vasilisia Lazăr (da Coza) :) 

[Adina Speranta]

 J' Arrive! ...monorima poate fi plictisitoare, sunt de acord cu asta, pentru mine a fost o provocare să scriu astfel . Îmi plac provocările cu mine. Nu sunt de acord cu un alt aspect: "e de evitat, în poezia cultă! Denotă lipsă de imaginaţie, sărăcie în idei... plictisind cititorul." ( comentariu J' Arrive! ). Poate ]n poezia modernă e de evitat, că pe mine nu m-a plictisit Eminescu când a folosit-o, nici Alecsandri, s-a jucat si Tomozei cu monorima...si mai sunt destui care au scris poezie. Cultă. E adevărat că pentru mulți poate părea perimată, cel mai bine este să ștergem monorima din clasificări și am rezolvat problema. :) 

Cu acceași stimă , domnule J' Arrive! :) 

[Adina Speranta]

 Nikol MerBreM, îți mulțumesc, Nikol,  pentru empatie și atenționare. Ai dreptate, voi rezolva problema :) 

Deznădejdea firească nu mai cuprinde accente elaborate, vine natural! 

Celor care au dorit ceva mai complicat le spun doar că am scris această melodramă când copilul pleca de lângă mine. Nu am să schimb nimic, voi păstra trăirea mea de atunci, așa simplă cum a fost și neelaborată. (excepție făcând atenționarea ta, Nikol) 

Cu drag de voi totți! :) 

[Adina Speranta]

Mulțumesc pentru popas și apreciere,  Valeria Merca,  Mihaela Suciu, Tudor Cicu,  Gabriel Cristea,  Ionel Mony Constantin ,  gina zaharia  :) 

Cu drag !

[Adina Speranta]

 Ana Cîmpeanu , mulțumesc pentru popas :)  Melodramă, deci :) Fie!  :) 

[Vasilisia Lazăr]

De acord cu Ana. :(

[gina zaharia]

Toamna s-a încruntat puțin și s-a închis în această poezie. Dar printre gratii se va ivi soarele!

[Ion Lazăr da Coza]

Se pupă v8 cu v16?

Pe cititor îl fură fuga ideilor/stărilor.

da Coza

[Nikol MerBreM]

Deznădejde, asta se simte citind! Şi totuşi, ultimul vers, deşi e doar visare şi însingurare, pune puntea spre reconstrucția unei renașteri din cenușă.

(Poate aş scăpa de "muşcă cu".)

Cu drag,
Nikol