mică publicitate

[Vasile Pin]

de când cineva mi-a furat sufletul i-a  luat mărgelele colorate

și a dispărut

caut un om să mă găsească

când nu mă găsesc

să-mi găsească cuvintele din podul casei

și să ți le-agațe de lobul frontal al inimii ca pradă de pace

să tacă

când tu spui o mulțime de lucruri despre altul

și mă peticești cu ele

să repare țeava de la gaz când tu ai vrea

să te arunci cu mine în flăcări

să locuiască la parterul întâmplărilor cu tine

de unde doar un pas și o fântână

mai trebuiesc făcute

 

caut un om

să te învelească cu o frunză de lună

când îți amestec pe umăr și noapte și mirare și lupi   

și mai ales

și mai ales aș dori să nu mă găsească

când

mă găsești tu

[gina zaharia]

Deosebită, mai ales a doua parte!

[Ion Lazăr da Coza]

Și acum să trecem la poezie:

*caut un om să mă găsească/ când nu mă găsesc

**să tacă/ când tu spui

Două cacofonii crase. La prima (dar și la a doua) s-ar putea intercala adv. atunci.

Poezia mi-a plăcut mult.

da Coza

[Sofia Sincă]

Vasile Pintilie, de ce ai sărit așa ca ars? Ion Lazăr doar propune. Site-ul este format ca un cenaclu: scrii, primești sau nu sugestii, comentarii, răspunzi, te implici în alte texte ale colegilor. Ce e rău în asta? Departe de Ion da Coza sau de noi cei din administrație, ședințele de partid de care amintești. Ai luat-o cam, grav și departe de ceea ce a vrut să transmită fondatorul. Nu a impus, a propus, doar și are acest drept. Mie nu mi se pare că sună ca o dispoziție, ci ca și ceva normal. Gândește-te și la noi, cei care citim tot ce se scrie în acest site pentru a-l întreține și nu primim nici măcar un simplu, mulțumesc. Eu îți apreciez foarte mult poezia și tu ști asta. Ne bucurăm să fii printre noi cu ea. Alegerea dacă va mai fi sau nu este la tine. Dar hai să fim și oameni, și calmi, și onorabili. Cui folosește să-ți însigurezi creația? Pentru cine o scrii dacă o ții în sertar?

Cu stimă,

Sofy

[Sofia Sincă]

Când un poet scrie așa de bine, nu există loc de gâlceavă. Atunci când știi să te joci prin cuvinte ar fi cazul să le folosești în favoarea artei, să le mânuiești cu indulgență. Știu, personalitatea unui poet este mare, orgoliul la fel, însă hai să le putem în slujba artei și nu în contradicții, să fim mai maleabili.

Mi-a plăcut poezia.

și să ți le-agațe de lobul frontal al inimii ca pradă de pace -

De acord!

Sofy

[Ion Lazăr da Coza]

Mă refeream numai la respect reciproc, stimate dle Pin! Adică să mulțumim, în scris, celor care ne citesc, că doar n-om fi Dumnezeii poeziei/prozei contemporane, iar cititorii să ne pupe picioarele fiindcă existăm și-i onorăm cu creațiile noastre!!

O sugestie venită de la un cititor, rămâne o sugestie. Ea poate sau nu poate să fie luată în seamă de un autor. E strict problema lui! Însă când e vorba de reguli gramaticale (am remarcat că dvs ați reacționat pozitiv!), site-ul nu (prea) face concesii - vrea să se diferențieze de facebook, unde cca 80% dintre cei care scriu acolo sunt agramați!

Dacă aceste atitudini sunt tipic comuniste, mi le asum cu mândrie!

[Vasile Pin]

domnule da Coza,

cred ca nota dvs suna ca o dispozitie. care nu ma intereseaza. dialog de genul batut din picior ("și să le pună imediat în aplicare" ) am mai auzit cindva, pe vremea activistilor de partid. si sincer, nu ma interseaza sa ma inscriu in acest partid. iar "nota cu atitudinea" precum "onor la dreapta!" pune cireasa pe adevarata dvs intentie: cine nu-i cu noi, e impotriva noastra!

eu nu cred ca a satisface intr-o mie de cuvinte un cititor este scopul unui site literar. dar daca sefu' vrea asta...asta e. in felul meu, nu in al dvs, eu cred ca printr-o redeventa am raspuns cititorului care s-a oprit pe o poezie. si, de multe ori, fara sa anunt dimineata, la prinz si seara, am corectat unde mi s-a sugerat. nu a fost bine.

stiu si cred ca poezia mea nu reprezinta mare lucru. de aceea cred ca nu este nicio pierdere pentru dvs., cititorii acestui site, si pentru dvs dle da Coza, daca nu mai este postata aici

[Ion Lazăr da Coza]

Notă: Sună a autosuficienţă să răspundem comentariilor primite la o postare cu un „Mulţumesc” general și impersonal, sau nici măcar cu atât. Pe site-ul ÎNSEMNE CULTURALE vrem să deschidem un dialog. Vrem să auzim părerea sinceră a autorului despre sugestiile primite (acolo unde s-au făcut sugestii) și să le pună imediat în aplicare, unde e cazul! Un „Mulțumesc” personalizat e un semn firesc de respect colegial şi o reverenţă faţă de cititor! Negreșit e o adevărată impolitețe (ca să fim eufemistici) să mulțumim doar unuia/unora dintre cititorii noștri, iar pe ceilalți să-i ignorăm cu măreție! (Această notă o primesc/o vor primi toţi cei ce au o astfel atitudine!)