Maladia de-a fi

[Costel Zăgan]

Am văzut amintirile cum se spală cu

sângele meu pe mâini Şi n-am nicio

dovadă că mai trăiesc  Din braţele

fericirii mi-am luat crucea şi dus am

fost Cu viteza luminii locuiesc între cer

şi pământ Între adevăr şi minciună libe

rul arbitru îmi ferchezuieşte destinul Totuşi

în faţa proştilor îmi pun mănuşile nostalgiei

Iartă-i Doamne că nu ştiu cine sunt

Deşi proşti ca anul acesta ca anul trecut

şi ca de când sunt n-am văzut niciodată

Doamne când mă uit în oglindă
îmi vine să scot

pistolul 

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ 

[Costel Zăgan]

Vă mulţumesc!

[Vasilisia Lazăr]

:) Bravooo!

[Ion Lazăr da Coza]

Gloanțe s-avem...

Am zâmbit c-o lacrimă (de tristețe) în coada ochiului.

Felicitări.

da Coza

[Sofia Sincă]

Pesimism domnule... mult pesimism! Trecut prin furtuna unei minţi ascuţite şi prin pana unui poet talentat, veşnic cu biciul în mână. Scurt, concis, profund şi estetic. Mai ales grafica.

Admiraţie, Sofy!

[Ionel Mony Constantin]

Doamne când mă uit în oglindă
îmi vine să scot
pistolul

... cu o condiţie , să nu îl îndrepţi spre imaginea din faţa ta , ea nu are nicio  vină. :)