Liniște

[gina zaharia]

Dragă liniște, azi parcă ești mai tulbure puțin;
Unde ți-ai pierdut curajul? Ori în pieptul unui spin?!
De un timp ești ca năluca peste câmpuri cu păcate,
Când să te întinzi la soare, din senin se face noapte.

M-aș da prietenă cu tine, dar dacă m-oi molipsi
Și-n tăceri misterioase împreună vom porni?!
Crezi că știi unde ți-e scara, s-o aflăm la o adică,
Să-i mai dăm câteva trepte și s-o scuturăm de frică?!

Dragă liniște, ești hoață, zici că nu mă pedepsești,
Dar ai încercat, odată, de mine să te pitești.
Eu te-am așteptat la masă două ceasuri și mai bine,
Apoi ți-am cumpărat ghete cu drumuri peste coline.

Ți-oi mai scrie câteodată, însă n-aștepta prea des
Să te-ntreb de bunăvoie câte ramuri ai cules.
Ți-oi mai prinde câte-o floare, zic și eu, măcar te cos,
Ca să nu mă dai uitării și să-torci timpul pe dos.

[gina zaharia]

Mihaela, mulțumesc frumos!

[gina zaharia]

Lisia, mulțumesc! Și mă bucur că ești de aceeași părere cu mine! :))) Drag, 

[gina zaharia]

Valeria, mă bucur că am reușit să aduc liniște în jurul meu!

[gina zaharia]

Sofi, m-am dat bine pe lângă ea! :))) Mulțumesc!

[Mihaela Popa]

o liniște plăcută simțurilor, am citit cu sufletul, magia metaforelor tale m- a făcut să citesc cu sufletul

frumos, tare frumos!

[Vasilisia Lazăr]

Avem nevoie de liniște, de tăcere ne țiuie urechile. Dar liniștea e prețioasă. E bine să te dai în prietenie cu ea. :)

Am citit cu mare drag!

[Valeria Merca]

De liniște avem nevoie, iar tu, Gina reușești s-o transmiți cititorului prin vers cald și multă imaginție!

Am citit cu mare drag

[Sofia Sincă]

Ingenios și original. Nu prea am citit poezii cu tema, liniștea. Dar, voila! Se poate din orice, atunci când ai menire de poet.

Forme poetice concentrate, într-o versificație, pusă în lumină afectivă, ca o defulare personală.

Mi-a plăcut mult!

Sofi