în peștera pieptului

[gina zaharia]

nu n-am dispărut pur și simplu
tocmai am terminat de modelat șoaptele
uitate într-o scânteie
îți amintești?
au ars pădurile cu verde cu tot
mare prăpăd
în două inimi cardinale!

ne-au revendicat îndată vreo câteva fulgere
le-am urmat fără ezitare
în peștera pieptului
am respirat aerul tău hoinar
transferul de stări era vital mi-ai spus
îmi plăcea să te cred

știam că niciun vraci nu poate dezlega
lanțul de apă și foc
(doar îl înnodasem cu sete)
aveam să traversăm toate meridianele iubirii
înainte și înapoi
apoi să coborâm din tabloul acela străin
nu era al nostru
îl împrumutasem pentru povestea de-o secundă
și-atât...

[Gabriela Grădinariu]

 "Carpe diem, quam minimum credula postero".

Ca de obicei , minunată!

[Nădejde Angelina]

Preţuire!

[LUMINITA SCOTNOTIS]

sublim! pretuire

[gina zaharia]

și era devreme și târziu era...

mulțumesc, draga mea Bonnie!

[gina zaharia]

și marea se prefăcea că doarme

tot în pieptul meu

trăgea cu ochiul la avantajele fulegerelor

care știau s-o împartă/despartă în două...

drag, Augusta!

[gina zaharia]

Ei, am încercat să-i dau o altă formă/continuitate unei alte povești...

http://insemneculturale.ning.com/profiles/blogs/poveste-de-o-secund

Mulțumesc, draga mea Lisia!

[Bonnie Mihali]

"Meridianele iubirii" m-au purtat şi pe mine în povestea voastră "de-o secundă".

Admiraţie!

[Chris]

în scorbura pieptului

tresar cuvinte

trezite de dangătul ecoului

(era un fel de tic-tac)

nu! n-am să dispar

voi aştepta marea

să nască o afrodită

unii îi vor spune zeiţă

eu îi voi spune „frumos mai scrii” :)))

[Vasilisia Lazăr]

Superb, Gina! Povestea de-o secundă a traversat toate meridianele iubirii. Asta contează. Intensitatea.