Un gest sublim este iertarea
ce izvorăşte din iubire
pin ea ajungi în Empireu
unde trezeşti invidia zeilor,
eşti învingător, orgoliul a pierdut.
Iertarea- i mireasma
florilor de fân proaspăt
din dimineţile verilor toride
lăsată pe călcâiul care le-a strivit.
Dacă iubeşti cu adevărat
poţi să ierţi în orice clipă,
primăvara-ţi intră-n suflet
în miezul iernii,
mugurii speranţei reapar...
Iertând inima-ţi devine
templul dragostei ameţitoare,
ajungi pur ca îngerul tău protector
la care te gândeşti
în fiecare zi, în fiecare noapte..
Adaugă un comentariu
Mulţumesc mult Ioan !
Onorat de lectură şi aprecieri d-le Constantin !
Mulţumesc Violeta !
Mulţumesc Mihaela pentru popas .
Iertarea- i mireasma
florilor de fân proaspăt
din dimineţile verilor toride
lăsată pe călcâiul care le-a strivit.
O metafora poetică foarte frumoasă
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE