Iertare pentru...

[Silviu Marin]

Iertare pentru propriul dezgust la felul de limbaj și a fi à la "Povestea poveștilor"; pentru clivajul rău-voitor.

Iertare pentru propriul snobism de început; pentru inferioritatea imaginată în al tău trecut.

Iertare pentru propria lipsă de tact de peste un deceniu; pentru iritarea ta în mod continuu.

Iertare pentru propriul idealism supraestimat; pentru impresia ta că ai plusat și s-a trișat.

Iertare pentru propriul negativism prelungit; pentru demoralizarea ta de când ne-am contopit.

Iertare pentru propriile deviații anterioare, dar și prezente; pentru oripilarea ta în scene cu accente.

Iertare pentru propria lipsă de crez spiritual-religios; pentru rapacitatea ta acidă la acest prisos.

Iertare pentru propria deschidere totală față de mintea ta; pentru că ea mi-a "vorbit" în loc de inima ta.

Iertare pentru propria resemnare slabă de la Drum; pentru sentimentul tău că mi te tot opun.

Iertare pentru propria și aparenta inacțiune față de tine; pentru reproșul tău ce firesc îmi survine.

Iertare pentru propria conștientizare a imposibilități de a răzbate; pentru "falia" ce viețile ne bate.

Iertare pentru propriile și constantele reverii cu tine, și cu noi; pentru "obsesia" despre amândoi!

Iertare pentru semnalele tale de mine greșit interpretate; pentru că m-ai pus pe "rug" de impietate.

Iertare pentru dispoziția de-a te fi așteptat oricât; pentru sentimentul tău fals că aș fi simțit urât.

Iertare pentru iubirea totală pentru tine, ce mi-a trăit doar înlăuntru; pentru al meu accent neutru.

Iertare pentru prietenia pierdută (de tot?) dintre noi; pentru tot ce te-mpinge la aruncarea cu "noroi"...

[Ion Lazăr da Coza]

Pe ici, pe colo, ceva fior poetic există. Însă, în poezie, contează ce spui, dar și mai mult contează cum spui!  

Apropo: „Rolul unui artist nu e să copieze natura!” (Brâncuși)

da Coza

[Silviu Marin]

Corect! Chiar! :D Vă mulțumesc frumos pentru indicațiile tehnice, stimată d-nă Lazăr (da Coza)! :) Or, sunt nou pe acest *tip* de forum și până mă "dezmeticesc",... durează. Dar puțin! :D

Acum, cât privește încadrarea textelor mele, stimată doamnă, ce să zic... Poate că "(Nu-)Înseamnă a fi" chiar e compusă dintr-o serie de maxime - după cum le catalogați d-voastră a fi, :P făcându-mă să mă simt ca un adevărat profesor, deși NU aceasta mi-a fost intenția, în momentul scrierii versurilor!... :)  -, reunite într-o poezioară fără ritm, cel puțin. De altfel, aceasta din urmă a mai fost evaluată odată ca fiind aparținătoare de curentul șaizecist, criptic/ermetic, și nu știu dacă s-a înșelat sau nu respectiva persoană. Nici nu știu pe unde mă mai aflu cu afinitățile mele liric-prozatorice native! :(

Pe cea de-a doua ("Iertare pentru..."), însă, eu am scris-o ca pe un... protest-rugăminte, în primul și în primul rând. De altminteri, e inspirată din viața mea, în fine...

[Vasilisia Lazăr]

Nici aici nu cred că poate fi vorba de poezie, sincer nu prea știu unde să încadrez textul d-voastră. :)

[Vasilisia Lazăr]

Domnule Marin, vedeți că în dreapta sus, deasupra titlului, aveți OPȚIUNI, dați click, apoi click pe EDITARE COMENTARIU. Vedeți în josul paginii că aveți trei opțiuni: 

Cine poate să vadă postarea?

a) toată lumea

b) doar prietenii

c) doar eu

Bifați căsuța cu TOATĂ LUMEA sau TOȚI MEMBRII. Nu mai știu exact.

D-voastră aveți bifat DOAR PRIETENII, așa că poeziile nu se văd, de aceea nu au fost comentate.

Așteptăm!