haiku (113 - 115)

[Dinca Valerian]

fără amprente -
pe biblia bunicii
praf de un deget

     *****

frunze uscate -
gust de toamnă târzie
în ceasca de ceai

     *****

vadul de taină -
luna galbenă spalând
copite de cai

[Dinca Valerian]

@ Adina Speranta Aici nu este vorba de suparare sau nu sunt eu o astfel de persoana. Pentru mine conteaza orice critica argumentata si sigur o iau in consideratie. Ca sunt sau nu de acord, este o alta problema. "Vadul de taina" este o inspiratie de la "Cina cea de taina". Acolo Iisus spala picioarele ucenicilor, la mine personajul principal este luna. Nu vad a fi o metafora sau daca este, ca sa citez un clasic in viata, cred ca nu scade valoarea poemului. Referitor la "gust de toamna" as fi tentat sa va dau dreptate, dar parca "gust de tomna tarzie" suna altfel. In alta ordine de idei, cred ca tocmai regulile de care amintiti impart haiku-ul romanesc in mai multe grupuri, de la cei foarte stricti si rigurosi la cei mai ingaduitori Ar fi bine sa existe un set de reguli unanim acceptat si respectat. Altfel, din cauza diferentelor de opinii un poem este apreciat diferit in functie de grupul care il ia in discutie si abordarea maestului de care aminteam mai sus pare singura in stare sa rezolve contradictiile. Va multumesc pentru timpul si atentia acordate. Intotdeauna voi citi comentariile dvs cu placere si interes.

[Dinca Valerian]

@ Sofia Sincă Multumesc pentru popas si apreciere

[Adina Speranta]

Am citit cu plăcere :) Sunt imagini frumoase, prima îmi place în mod deosebit. 

Aș mai dori să vă spun că sunt necesare două planuri în haiku, cel al naturii și cel uman. Prin planul naturii se exprimă un sentiment uman. Natura devine astfel confidenta omului. Deasemeni, nu se admit metafore în haiku clasic. (vad de taină, lună spălând, gust de toamnă). Alegerea e a dumneavoastră, eu doar am enumerat unele reguli :) 

Cu mare drag, sper că nu v-am supărat! (primul haiku primește like)

[Sofia Sincă]

Frumos!

Am citit cu plăcere,

Sofi