Gând răvăşit

[Vezi blog]

Dimineaţa trimite prin ferestre lumină,
se zăreşte o umbră pe tavanul albit,
lângă mine stă viaţa tot la fel de străină
sprijinită-n oglinda unde tu m-ai găsit.

Las perdelele strânse şi-o felie din noapte
o păstrez lângă ochiul care nu s-a trezit,
herghelii de cuvinte, de tăceri şi de şoapte
galopează aievea printr-un gând rătăcit.

Din nimic se-nfiripă teama c-am să rămân
lăcrimând la balconul unui suflet pustiu,
respirând suferinţa cu un singur plămân
când e foarte devreme sau e foarte târziu.

Dimineaţa grăbită se strecoară prin mine
învelind cu lumină ochiul încă-adormit,
eu visez ce se-ntâmplă mai departe cu tine
dacă noaptea rămâne într-un gând răvăşit.

[x]

Va multumesc suflete dragi pentru toate aprecierile facute!

Cu drag si pretuire!

[Camelia Ardelean]

Aveți un like de la mine, pe care nu pot să-l accesez, din păcate, din motive tehnice! :-(

[Ion Lazăr da Coza]

Semn de popas.

da Coza

[gina zaharia]

respirând suferinţa cu un singur plămân

Răvășit între raze de tăcere, gândul acesta e zidul peste care se zăresc poeții.

Admirație!

[x]

Sofy iti multumesc pentru lectura si apreciere!

Cu mare drag!

[Sofia Sincă]

Cântând singurătatea și nevoia de iubire în vers clasic, absolut corect, așa cum ne-ai obișnuit.

Melancolie, romantism și poezie.

Am citit cu încântare.

Sofy