Fulg de dor

[Corneliu Neagu]

Un fulg de nea îmi cade pe obraz,

de unde îl aduce vântul oare? –

poate a fost cândva într-un talaz

ce s-a lovit de umbra-ți visătoare.

.

A stat apoi un timp pe fața ta,

când ai ieșit din apa înspumată,

dar a plecat să-ajungă la o stea

ce strălucea pe bolta dantelată.   

.

S-a rătăcit în geana unui nor,

întins pe gândurile mele toate,

dar gerul l-a făcut un fulg de dor

cu aripile-ntinse retezate.

.

Când a căzut era doar un sărut

al dragostei rămasă-n amintire

pe neuitate visuri din trecut

ce m-asaltează zilnic în neștire.

 

 

 

 

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri alese din partea autorului, stimate prieten Andrei, pentru cuvintele de apreciere din acest mesaj! Onorat!

[Corneliu Neagu]

Stimată prietenă și colegă de condei Manuela Munteanu, formația mea științifică m-a făcut să înțeleg că prezentul nu este altceva decât o tăietură instantanee care separă trecutul de viitor. Ca atare noi trăim permanent prin rememorarea trecutului și prin proiecțiile imaginative despre viitor. A spune TRĂIESC ÎN PREZENT este un nonsens. Această concepție științifică despre timp s-a transferat, în cazul meu, și în creația lirică. Vă mulțumesc că mi-ați dat prilejul să ofer aceste explicații și sunt onorat că poposiți adesea în lumea versurilor mele! Cu prietenie și drag!

[Corneliu Neagu]

Stimată doamnă Mioara Mihăilă, o bucurie imensă pentru faptul că vă plac versurile mele! Vă mulțumesc și sunt onorat!

[Manuela Munteanu]

Întotdeauna m-am întrebat: plăsmuirea în versuri a amintirilor denotă implicare atunci, în momentul aprinsului sentiment, sau doar păreri de rău? Iată un răspuns pe care nu-l cunosc, pentru că nu am scris niciodată despre amintiri. Oricum, nu cred că aș putea s-o fac atât de sensibil, profund și disciplinat cum o faceți dumneavoastră, atât de grațios prin idealizarea platonică. Tare frumos!

[Mioara Manoilă]

Vă citesc cu inima! Poemele dumneavoastră îmi cad ín suflet ca o mângâiere.

[Corneliu Neagu]

Este una dintre creațiile mele lirice care a curs din pană cu lejeritatea unui fulg de nea, devenit apoi fulg de dor. Și cred că se simte acest lucru...Cuvintele dumneavoastră, stimate prieten Petruț Dan, sunt binefăcătoare, mulțumesc!

[petrut dan]

Ca de obicei un poem bine construit, cu ideea condusă cu lejeritate până la final, frumos și plin de o căldură molipsitoare aș zice și de care îți pare rău că se termină! Îmi place felul în care scrieți și în ce privește poemul de față la fel , mai ales că vă place și dumneavoastră!) Cu respect!