Ne învârtim cu yola în cerc de neuitare,
Când noaptea ne pătrunde într-un ocean te-arunc!
Suntem prezenţi în astre, dar totul e adânc
Săpat şi nu se vede în razele de soare.
Singurătăţi unite în palmele din gând
Îşi flutură uimirea pe coastele de est,
Iubite, drumul ăsta e numai primul test
Că despărţirea noastră nu va mai fi-n curând.
Tăcerea ne rodeşte delfini în alţi delfini,
Se trec în anuare destine fără ţel,
Tu nu mai eşti acelaşi sau te privesc altfel?
Scrutezi abisul nostru, zâmbeşti apoi suspini...
Te-am cufundat să cred că nu ne mai iubim,
Dar eşti învingător la-nnotul peste veac,
Sub valurile albe sunt veri care ne zac
Uitate-n praf şi pulberi, departe,-n anonim.
În creasta unui dor te las pe înserat,
Amurgul, sângerând, mă strânge în blestem,
Mă-nchid în cochilie, nu vreau să te mai chem,
Te regăsesc în zori că-n vise mi-ai umblat...
Adaugă un comentariu
o barcuta in ocean, prea mare pericolul aventurii! multumesc mult pentru interpretarea corecta si poetica Iris!
cu admiratie da Coza!
este o ambarcatiune foarte mica pe un ocean involburat... multumesc mult augusta Cristina! ma bucura sa te stiu mereu aici!
Cea mai mare multumire atunci cand scriem este sa fim intelesi, pentru asta iti multumesc din toata inima Sofy!
cu pretuire!
Virgulă după același.
Interesantă poezie, cu multe metafore viguroase.
Încântat.
da Coza
Şi mie mi-a plăcut, dar ce este yola? Citit cu plăcere :))
Bună poezie, profundă şi inteligent alcătuită. Fiecare vers are conotaţia lui, mesajul urmărit şi diversificat prin figuri de stil.
Admiraţie, Sofy!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE