Erezie în verde

[Costel Zăgan]

Primăvara îmi înverzește gândurile

Versurile încolțesc

ici-colo

în

pagina goală

mireasă cu mire necunoscut

Muzica îngână

iarba în do major

Brazdă cu brazdă

concertul primăverii

răscolește

pământul

Cu lăbuțele murdare

de amintirea

iernii

furnicile

salută

soarele

Ce-am avut

mai frumos

se pierde iar

printre versuri

și

zâmbete

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

[Vasilisia Lazăr]

Primăvară și POEZIE.

[Ion Lazăr da Coza]

Semn de popas.

da Coza

[gina zaharia]

Drag de primăvara frumos oglindită în poezia ta!

[Valeria Merca]

Prospețime, armonie, reînnoire, toate - într-o Odă gingașă.

Am citit cu admirație

[Mihaela Suciu]

Gingașă erezie!

„Lăbuțele” furnicilor poate fi o erezie, în realitate cele șase picioare ale furnicii sunt acoperite de perișori fini. Laba e specifică bipedelor și patrupedelor.

Un citat minunat al lui Thomas Lewis: „Furnicile seamănă atît de mult cu noi, oamenii, încît e ciudat. Ele cresc ciuperci, afide în calitate de vaci mulgătoare, trimit armate întregi la război, pulverizează chimicale, pentru a speria și deruta inamicul, iau în captivitate robi, exploatează munca copiilor și fac schimb continuu de informație. Cu alte cuvinte, fac totul- doar că nu privesc televizorul”.

[Sofia Sincă]

Nu s-a pierdut nimic!... Dimpotrivă s-a câștigat. S-a câștigat în folosul frumosului, al minții binedispusă de viorile primăverii din versuri, din vibrațiile lor.

Adevărat, Ode Gingașe!

Muzica îngână

iarba în do major - superb!

Sofi