Am întors clopotul nopţii pe dos Înainte ca
tăcerea să-mi înşfece toate oasele Iar prin
pori să izbucneasă Simfonia a IX-a Eretica
Însă oricât m-aş strădui nu mai pot s-o adorm
Lebădă fumegândă pe lacul îngheţat al privirii
Îngerii îşi fac siesta iluminându-mă În traista mea
cu nori Cerul mai bolboroseşte tainele interzise
veacului XX Cu arta poetică descheiată la piept
Înaintez printre clopote şi păsări
fluierînd
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE