Toată ziua lumea-i cu ochii şi urechile
pe mine să nu care cumva să sar gardul
condiţiei umane să nu care cumva
să tac mai tare decât ceilalţi să nu care
cumva una să nu care cumva cealaltă
însă eu îmi văd liniştit de treabă
în ferma mea de cuvinte şi fantome
şi nu mă pot abţine
şi noaptea-s fericit că-s român
poezie de Costel Zăgan din Erezii second hand (21 august 2014)
Adaugă un comentariu
Da!:)
Aceasta cu ,condiţia umană" a la Rousseau m-a incitat.Trebuie să mai şi sari, din când în când.
Deh... Prețul celebrității! Te-nțeleg... Și io pățesc la fel! :)))
da Coza
Filosofia lui nu în variantă proprie.
Eul liric încearcă și reușește să iasă din fundătura stărilor contrastante prin poezie.
Am citit cu plăcere!
Sofy
O declaraţie simpatică, în care simt ironia faptului că sunteţi conştient că la noi, românii , proverbul de căpătâi pare a fi: câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.Am citit cu simpatie!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE