am trimis poezia
ca pe un glonţ rectiliniu cu azimutul
bine stabilit
nu mă aşteptaţi, nu ştiu dacă o să ajung
nu ştiţi dacă o să ajungă...
o să mă aşez puţin la umbra
arinilor cu frunza
cerată şi amară
din care mănâncă lăcrimând
ciute
să-şi facă laptele
pelin
când trebuie să înţarce puii
nu mă aşteptaţi, nu ştiţi dacă o să ajung
nu ştiu dacă o să ajungă
multe-s cărările...
de vă va fi dor
sau prin codrii de-apus
boncăluit stingher de cerb
s-ar auzi
opriţi-vă o clipă
şi striviţi între degete
frunza de arin
poposită pe umărul vostru
Din placheta de versuri Gloanțe fractale - 2017
Adaugă un comentariu
Mulțumesc tuturor vizitatorilor acestei pagini care au lăsat ori nu un semn!
Prețuire
Chiar, Lisia, de ce?
Salut cu drag popasul tău, Valerian!
Mă bucur mult că ai rezonat, Lavinia!
Drag,
Dacă autorul își „ia prizonier” cititorul, scopul e atins, Sofia.
Drag,
Orice ecou venit din partea-ți, Valeria, mă bucură!
:(((
Oare de ce plâng?
Mulțumesc, Elena!
Prea generoasă cu mine și cu poezia mea, Gina. Oricum, mulțumesc!
Am primit poezia, cu drag!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE