dincolo de tine

[Carmen Ștefania Luca(Odin)]

s-a îmbrăcat în om să pară civilizată

e mai bine să umble prin lume așa deghizată

dă bine la public

călătorește pe sub piele și sângele o pune în mișcare

n-are nevoie de viză hotarele o primesc 

cu brațele deschise

se spune că deține tainele universului

Dumnezeu și-a închis șoapta Lui între pereții odăii

și a aruncat cheia probabil un pic mai departe

suficient de aproape însă 

unde liniștea are drept de veto

de după gratii lumea ar părea țesută din fir de gând

tăiat de respirațiile lipsite la apel

școlile de suflet s-au prăbușit din lipsă de fonduri

se simte din ce în ce mai puțin

omului i-au crescut caracatițe pe față și umblă așa cu ele

pe post de măști de oxigen

se clatină încercând gustul atemporalului

sălașul iubirii s-ar afla acolo în camerele suspendate

poate că-i nevoie ca omul să se dezbrace de om 

până la ultimul înveliș și să coboare în carceră

de unde ea mai zbiară ca nebuna 

când nu mai intră nimeni 

măcar să vadă cum o mai duce

sigur e lipsă de timp și altceva nu

săraca inimă bogată

[Carmen Ștefania Luca(Odin)]

aDa, bine că există refugiu...

merci fain!

cu prietenie, Odin!

[Carmen Ștefania Luca(Odin)]

doar un pic așa..mulțumiri, d-le da Coza!

[Ion Lazăr da Coza]

Știi să-ți „torturezi” cititorul.

Drag.

da Coza

[Carmen Ștefania Luca(Odin)]

merci de lectură, Iris!

[Carmen Ștefania Luca(Odin)]

până n-are să se mai vadă...merci fain, Silvia!

[talpos silvia]

oare câte veșminte va mai îmbrăca inima?

Admirație!