Decalogul cuvintelor - poarta între spaţiu şi timp - VI

[MARIUS IULIAN ZINCA]

Era

râvnitor de linişte

în imposibilitatea fizică

de a tăcea

şi conştiinţa

îşi recăpăta echilibrul.

 

 * * *

  

Îngăduitor

cu ignoranţa altora

căci se născuse obosit,

privea minciuna

cu o nebănuită înfrânare

pusă în destinul

regulat de capriciile 

 

oamenilor.

 

 * * *

 

 

 Repeta

ecouri de păreri

să scape

de apăsătoarea tăcere

în începutul

de tulburare

de pe chipul său.

 

Îi intra prin pupile

albastrul cerului

 

bromura.

  

* * *

  

Cu o vagă

melancolie în glas,

deşi însetat de firesc,

schimba înţelesul lucrurilor

cu ajutorul interpretării

în umbra

ce se prelungea.

 

Urma o lungă tăcere

 

de aşteptare.

 

 * * *    

 În

gândul său

era ceva frânt

ca şi cum

ar fi avut

o greutate

pe limbă

când îşi strângea

muşchii abdominali

şi proiecta în jur

fragmente de conştiinţă.

  

* * *

  

Într-o nemărturisită

dorinţă de normalitate,

de linişte,

de firesc,

amorţit de umiditatea nopţii

în infinitele complicaţii ale vieţii,

sistemu-i complicat

de a evada din marginile bunului simţ

printre perdele,

cobora ca o lumină

cenuşie şi roşiatică

filtrată de ploaie.

 

 * * *

  

Cu capul

înfipt într-un par

pentru a urmări

mersul gândului

pe jumătate adormit,

în semiveghe,

era recunoscător vieţii

care, în fiecare clipă,

îi dădea câte un prilej

de a schimba orizontul.

  

 * * *

  

 

Cu

o nebănuită

prestanţă, schimba

marginile realităţii

săpate într-o brazdă

prin care gândurile lui,

încercau să se strecoare...

  

* * *

  

Ca şi cum

ar fi ultragiat

un lucru nelămurit

în neliniştea fericită

a începutului,

plăcutul chin

al aşteptării,

creierul

secreta gândirea -

 

dădea hrană vieţii.

 

 * * *

 

 

 Cu judecăţile

preschimbate în prejudecăţi

de gloria pătată de ridicol,

îşi trimitea creierul la plimbare

pentru a scăpa

de plictiseala de-a asculta

şi oboseala de-a vorbi...

 

ca şi cum ar fi avut febră în cuvinte.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Gina, o zi frumoasa, Marius

[gina zaharia]

superb finalul!

[MARIUS IULIAN ZINCA]

multumesc Vasilisia de vizita-ti, remarca si cuvinte, o seara minunata, Marius

[Vasilisia Lazăr]

 Am remarcat se născuse obosit.

Felicitări!

[MARIUS IULIAN ZINCA]

in principiu da Da Coza, e acelasi lucru, dar pe langa ... elementul de intarire a situatiei pe care l-am vrut adus, intervine si starea de neatentie din semiveghe cahia daca neadormit si am mai vrut sa fac si un dublu sens, acela de gand... adormit si semiveghea celui ce poarta gandul si multumesc pentru vizita, cuvinte si remarca, o zi frumoasa, Marius

[Ion Lazăr da Coza]

pe jumătate adormit,

în semiveghe,   Nu-i acelaşi lucru?

Remarc, nu neapărat calitativ, modulul doi al poeziei.

da Coza

[MARIUS IULIAN ZINCA]

va multumesc si va imbratisez cu drag, o zi frumoasa, Marius

[chindea maria elena]

Super! Cu drag, Gerra

[Sofia Sincă]

Ţi-ai făcut decalog din simţiri din a învăţa să gândeşti în spaţiu şi timp, legi asociate cu poezia.

Minunată idee, mirific aranjament al cuvântului creând o forţă în univers, o putere de sugestie poetică. Şi ca orice decalog în număr de zece.

Felicitări, Marius!

Deosebită apreciere, Sofy!